Boli agravate de stres

Stresul, devenit o problemă de sănătate publică la nivel global, influențează într-un mod semnificativ sănătatea întregului organism și prognosticul unor afecțiuni comune. Expunerea pe termen lung la un nivel ridicat de stres poate determina agravarea simptomelor anumitor condiții de sănătate sau chiar apariția unor boli. Există numeroase cercetări care asociază modul de manifestare a bolilor comune, precum bolile cardiovasculare, infecțiile respiratorii sau afecțiunile de sănătate psihică, cu modul în care o persoană răspunde la anumiți factori stresori. (1, 2, 3)

Consecințele stresului asupra sănătății generale sunt unele complexe. Majoritatea persoanelor cu afecțiuni cronice pot remarca o înrăutățire a simptomelor, determinată de stres și de factori asociați cu stresul. Lista cu boli agravate de stres este una cuprinzătoare, însă cele mai comune sunt:

Boala arterială coronariană (cardiopatia ischemică)

Cardiopatia ischemică, afecțiune cardiovasculară dezvoltată atunci când plăcile de aterom blochează sau îngreunează circulația sanguină către inimă, a fost de multă vreme considerată o boală psihosomatică clasică, deoarece debutul sau cursul a fost influențat de o varietate de variabile psihosociale. Există dovezi numeroase care arată că stresul psihologic este un factor de risc important pentru cardiopatia ischemică și mortalitatea determinată de boală. Cercetări efectuate pe cohorte semnificative din punct de vedere statistic au găsit o relație pozitivă între stres și infarctul miocardic. (2, 3, 4, 5)

diabet

Stresul cronic, ce descrie sentimentul de stres prelungit și constant, este asociat cu unele tulburări ale sistemului endocrin, precum diabetul zaharat. Deși factorii de stres fizic sau psihologic nu pot cauza diabetul, hormonii de stres eliberați în momentele de stres cresc tensiunea arterială și ritmul cardiac și modifică nevoile de insulină. În plus, un nivel ridicat de zahăr în sânge poate predispune la oboseală accentuată, care poate face dificilă gestionarea diabetului. Diabetul de tip II este cel mai adesea afectat de stres, deoarece tinde să apară la adulții supraponderali și este o formă mai puțin severă de diabet. (2, 4, 6, 7)

astm bronșic

Stresul psihologic reprezintă un factor declanșator obișnuit al simptomelor astmului, aproximativ 4 din 10 persoane cu astm fiind de părere că stresul le declanșează simptomele. Un nivel ridicat de stres pe perioade lungi de timp este asociat cu o agravare a simptomelor astmului. În plus, atacurile de panică, ce descriu episoadele bruște și recurente de teamă intensă, aflate în strânsă legătură cu stresul cronic, determină schimbări ale tiparului de respirație, ceea ce expune persoanele cu astm la un risc mai mare de apariție a unui episod simptomatic. (2, 3, 4, 8)

obezitate

Majoritatea oamenilor reacționează la stres prin consumul de alimente bogate în zaharuri, care pot determina restabilirea, pe termen scurt, a nivelului hormonilor de stres. Deși consumul de carbohidrați poate ajuta la relaxarea psihică, efectele asupra sănătății fizice nu sunt de neglijat. Este bine-cunoscut faptul că alimentele bogate în zaharuri, precum bomboanele, ciocolata sau alte tipuri de dulciuri, predispun la creșterea în greutate, cantitatea de calorii conținute de acestea fiind una crescută. (3, 4)

Afecțiuni gastrointestinale

Stresul poate provoca o serie de probleme gastrointestinale, inclusiv crampe, inflamații și pierderea poftei de mâncare. Cercetările arată că bolile gastrointestinale, precum ulcerul peptic sau colita ulceroasă, sunt influențate de stres. Anumite evenimente de viață stresante au fost asociate cu debutul sau exacerbarea simptomelor nu doar în ulcerul peptic și colita ulceroasă, ci și în alte tulburări cronice comune ale sistemului digestiv, cum ar fi tulburările funcționale gastrointestinale, boala inflamatorie intestinală și boala de reflux gastro-esofagian. (2, 9)

Afecțiuni de natură infecțioasă

Stresul persistent suprimă sistemul imunitar și crește susceptibitatea de contractare a unor germeni patogeni, inclusiv a virusului SARS-CoV-2 sau a altor tipuri de coronavirusuri, precum cele responsabile de răceala comună, dar și a altor virusuri, bacterii sau paraziți. Unele studii au găsit asocieri inclusiv între stresul cronic și reactivarea virusului herpes simplex, cât și între stresul cronic și o scădere a eficacității vaccinurilor. (2, 3, 4, 10)

Afecțiuni psihiatrice

Cercetările au furnizat dovezi că evenimentele stresante recente contribuie la apariția bolilor psihiatrice, efectul stresului diminuând-se însă odată cu trecerea timpului. Evenimentele recente de viață au un rol etiologic major în principal în nevroze, însă o asociere puternică există inclusiv între stres și alte afecțiuni psihiatrice, precum depresia sau schizofrenia. Stresul cronic, în schimb, dezechilibrează mai multe sisteme neurotransmițătoare ale creierului, afectând negativ starea de spirit. Activitatea hormonilor de stres crește semnificativ riscul de apariție a simptomelor depresive, persoanele cu depresie, anxietate sau atacuri de panică fiind susceptibile să raporteze mai multe episoade simptomatice din cauza stresului persistent. (2, 3, 4)

Tulburări de somn

Stresul persistent, dacă nu este gestionat, poate agrava tulburările de somn. Deoarece privarea de somn afectează memoria și controlul emoțional, persoanele care se confruntă cu tulburări de somn, precum insomnie, tulburări de ritm somn-veghe sau parasomnie vor experimenta o creștere a nivelului de stres, asociată cu problemele de somn. Relația dintre stresul cronic și tulburările de somn poate fi una interdependentă, cele două condiții influențându-se reciproc. (2, 3, 4, 11)