Biologii au descoperit un nou factor de protecție împotriva acumulării excesive de lipide în ficat

În cadrul unui nou studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Hong Kong, aceștia au examinat expresia genelor întâlnite în ficatul unui șoarece care suferă de obezitate, descoperind o proteină, denumită kinaza SBK1, ale cărei valori au fost crescute.
Această lucrare a apărut pe fondul incidenței crescute a bolii ficatului gras la persoanele obeze, estimându-se că, până în 2030, aproximativ 100 de milioane de oameni vor fi afectați de aceasta. În plus, cu toate că efectele acumulării de țesut adipos la nivelul ficatului sunt deja cunoscute, nu a fost realizat niciun studiu anterior în vederea determinării posibilității ca ficatul să prezinte anumite mecanisme defensive ale acestuia împotriva deteriorării produse de grăsimi. Proteina a fost descoperită pentru prima dată în anul 2001, însă nu au fost efectuate studii suplimentare pentru a determina funcțiile sale în cadrul mamiferelor.

Conform doctorului Chan, gena SBK1 este responsabilă de acumularea de lipide și de apariția fibrozelor la nivel hepatic. Constatarea a fost obținută în urma evidențierii faptului că animalele ce prezentau o expresie crescută a acestei gene au înregistrat nivele crescute de producere a glucozei în ficat și valori marcate ale glicemiei, iar sensibilitatea acestora la insulină a fost redusă. În plus, echipa a utilizat și culturi celulare pentru a determina mecanismele în care este implicată această genă, astfel descoperind că SBK1 induce fenomene de fosforilare și stimulează activitatea unui factor transcripțional implicat în absorbția acizilor grași și în sinteza lipidelor. De asemenea, aceștia au observat și că factorul de creștere FGF21 a înregistrat valori reduse atunci când proteina lipsea din celulele hepatice, acesta determinând apariția rezistenței la insulină prin intermediul rolului său în corelațiile dintre ficat și alte organe.

Doctorul Chan afirmă că descoperirile au indicat în mod evident faptul că SBK1 este implicată în reglarea metabolismului lipidic, aspect neglijat în studiile anterioare asupra acestuia. Cu toate acestea, autorul menționează că sunt necesare studii suplimentare pentru a determina pe deplin complexul funcțional în care aceasta este implicată, astfel încât să poată fi propuse căi de tratament eficiente împotriva bolii ficatului gras, aceștia folosind deja tehnologii bazate pe adenovirusuri în vederea obținerii unor astfel de rezultate.

sursa: Science Daily
foto: University of Hong Kong