Importanța menținerii integrității microbiotei intestinale în timpul dezvoltării timpurii
Microbiomul intestinal este alcătuit din microorganisme complexe, aflate în relaÈ›ie de simbioză cu gazda È™i beneficii bidirecÈ›ionale. Axa microbiom-intestin-creier reglează dezvoltarea creierului È™i funcÈ›ia neuronilor. În cazul unor tulburări ale acesteia, pot apărea boli neuropsihiatrice sau neurodegenerative, pe termen lung.
Procesele de neurogeneză, neuroplasticitate, mielinizare, axonogeneză, precum È™i permeabilitatea barierei hematoencefalice È™i neuroinflamaÈ›ia, au fost studiate prin intermediul animalelor de experiență, în studii preclinice. Cercetătorii au remarcat impactul disbiozei microbiene asupra funcÈ›iilor neuronale, dar cu posibilitatea reconstituirii microbiomului de la nivel intestinal È™i, în consecință, reversibilitatea proceselor.
Medicamentele, antibioticele, dietele È™i diverse boli pot influenÈ›a evoluÈ›ia florei intestinale. Astfel, mai multe studii preclinice au evaluat pe termen lung impactul scăderii numărului de bacterii bune de la nivel intestinal, în raport cu dezvoltarea creierului È™i a sistemului imun.
Pentru studiu, a fost administrat un mix de antibiotice animalelor de laborator, dar È™i soluÈ›ie salină 0, 9%, în trei perioade de evoluÈ›ie (postnatal, pre-înțărcare, post-încărÈ›are).
A fost remarcat cum expunerea la antibiotice la începutul vieÈ›ii influenÈ›ează diversitatea È™i compoziÈ›ia microbiomului de la nivelul cecului, existând un rol critic al florei, specific timpului. Mai mult, expunerea la o cură scurtă de antibiotice la începutul vieÈ›ii duce la pierderea diversității microbiene în adolescență.
Șobolanii trataÈ›i cu antibiotice aveau un nivel ridicat de taxoni specifici, cum ar fi Erysipelatclostridium, Blautia, Parabacteroides, Bifidobacterium È™i Anaerostipes, aceÈ™tia fiind asociaÈ›i depresiei, conform unor alte studii. Pe de altă parte, o serie de taxoni precum Alistipes, Odoribacter, Lachnospiracea È™i Bacteroides, aflaÈ›i în număr scăzut în intestin, ar duce la tulburări de dispoziÈ›ie È™i producerea unor stări inflamatorii.
În concluzie, autorii studiului au demonstrat cum o perioadă scurtă de expunere la antibiotice încă de la începutul vieÈ›ii poate modifica în mod semnificativ compoziÈ›ia microbiomului intestinal aflat în curs de dezvoltare. Acest proces influenÈ›ează comportamentul, dezvoltarea neuronală È™i anumite funcÈ›ii imune.
Procesele de neurogeneză, neuroplasticitate, mielinizare, axonogeneză, precum È™i permeabilitatea barierei hematoencefalice È™i neuroinflamaÈ›ia, au fost studiate prin intermediul animalelor de experiență, în studii preclinice. Cercetătorii au remarcat impactul disbiozei microbiene asupra funcÈ›iilor neuronale, dar cu posibilitatea reconstituirii microbiomului de la nivel intestinal È™i, în consecință, reversibilitatea proceselor.
Medicamentele, antibioticele, dietele È™i diverse boli pot influenÈ›a evoluÈ›ia florei intestinale. Astfel, mai multe studii preclinice au evaluat pe termen lung impactul scăderii numărului de bacterii bune de la nivel intestinal, în raport cu dezvoltarea creierului È™i a sistemului imun.
Pentru studiu, a fost administrat un mix de antibiotice animalelor de laborator, dar È™i soluÈ›ie salină 0, 9%, în trei perioade de evoluÈ›ie (postnatal, pre-înțărcare, post-încărÈ›are).
A fost remarcat cum expunerea la antibiotice la începutul vieÈ›ii influenÈ›ează diversitatea È™i compoziÈ›ia microbiomului de la nivelul cecului, existând un rol critic al florei, specific timpului. Mai mult, expunerea la o cură scurtă de antibiotice la începutul vieÈ›ii duce la pierderea diversității microbiene în adolescență.
Șobolanii trataÈ›i cu antibiotice aveau un nivel ridicat de taxoni specifici, cum ar fi Erysipelatclostridium, Blautia, Parabacteroides, Bifidobacterium È™i Anaerostipes, aceÈ™tia fiind asociaÈ›i depresiei, conform unor alte studii. Pe de altă parte, o serie de taxoni precum Alistipes, Odoribacter, Lachnospiracea È™i Bacteroides, aflaÈ›i în număr scăzut în intestin, ar duce la tulburări de dispoziÈ›ie È™i producerea unor stări inflamatorii.
În concluzie, autorii studiului au demonstrat cum o perioadă scurtă de expunere la antibiotice încă de la începutul vieÈ›ii poate modifica în mod semnificativ compoziÈ›ia microbiomului intestinal aflat în curs de dezvoltare. Acest proces influenÈ›ează comportamentul, dezvoltarea neuronală È™i anumite funcÈ›ii imune.
Data actualizare: 23-12-2022 | creare: 23-12-2022 | Vizite: 370
Bibliografie
Study highlights the importance of the gut microbiota during early neurodevelopment, link: https://www.news-medical.net/news/20221219/Study-highlights-the-importance-of-the-gut-microbiota-during-early-neurodevelopment.aspx ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Modificările bacteriilor intestinale pot prefigura artrita reumatoidă
- Excluderea fibrelor din alimentație ar putea fi cheia tratării bolii Crohn la copii
- Stimularea electrică a nervului vag: o nouă speranță pentru combaterea bolilor inflamatorii intestinale
- Stresul cronic perturbă microbiomul intestinal, promovând dezvoltarea cancerului colorectal
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Implant silicon sani
- Pentru cei cu anxietate si atacuri de panica FOARTE IMPORTANT
- GRUP SUPORT PENTRU TOC 2014
- Histerectomie totala cu anexectomie bilaterala
- Grup de suport pentru TOC-CAP 15
- Roaccutane - pro sau contra
- Care este starea dupa operatie de tiroida?
- Helicobacter pylori
- Medicamente antidepresive?
- Capsula de slabit - mit, realitate sau experiente pe oameni