Bărbat 40-50 ani - sfaturi pentru sănătate

Pentru bărbații cu vârste între 40 și 50 de ani, perioada adultă mijlocie aduce numeroase schimbări și provocări legate de sănătatea fizică și cea mentală. Informarea atât despre posibili factori de risc, cât și despre simptomele care pot apărea în cadrul celor mai comune afecțiuni ale vârstei poate îmbunătăți semnificativ starea de bine.

Drept prevenție, menținerea unei diete echilibrate, evitarea viciilor și practicarea sesiunilor regulate de efort fizic moderat ne pot ține departe de majoritatea afecțiunilor vârstei. Pentru a fi motivați în a ne păstra sănătoși mult timp, însă, este important să înțelegem de ce anumite boli sunt specifice vârstei și cum putem identifica prompt și rapid schimbările de la nivelul organismului uman. (1)

hipertensiunea arterială

Hipertensiunea arterială reprezintă o afecțiune cardiovasculară comună în rândul adulților, incidența crescând odată cu înaintarea în vârstă. Din cauza modificărilor asociate îmbătrânirii, vasele de sânge devin rigide, scăzând complianța față de volumul de sânge circulat prin sistemul cardiovascular. Cu toate că nu determină simptome inițial, hipertensiunea arterială are consecințe importante asupra organismului, fiind denumită „ucigașul tăcut”. (2, 3)

Screeningul pentru hipertensiunea arterială constă în măsurarea acesteia anual. Cu toate acestea, pentru un diagnostic prompt, tensiunea arterială ar trebui determinată la fiecare control medical de către medic și de către dumneavoastră de fiecare dată când simțiți simptome alarmante la domiciliu, cum ar fi palpitații, dureri de cap intense, dureri în piept. (2)

Valoarea normală este în jur de 120/80 mmHg. Orice rezultat mai mare decât acesta este inclus într-un anumit stadiu de hipertensiune artierială, astfel (3):

• între 120/80 mmHg și 129/89 mmHg este stadiul de pre-hipertensiune arterială;
• stadiul 1 cuprinde valori de 130/80 mmHg pănâ la 139/89 mmHg;
• stadiul 2 cu valori de peste 140/90 mmHg;
• „criza hipertensivă” peste 180/110 mmHg;

Odată diagnosticată, hipertensiunea arterială trebuie controlată prin administrarea de medicamente antihipertensive pe tot parcursul vieții și prin modificarea stilului de viață cu sporirea nivelului de activitate fizică, cu renunțarea la fumat sau la consumul de alcool și cu limitarea consumului de alimente bogate în zahăr, sare și grăsimi. (2, 3)

dislipidemia

Cea mai comună analiză pentru urmărirea profilului lipidic este reprezentată de măsurarea colesterolului total din sânge. Creșterea acestei măsurători poate fi determinată atât de un stil de viață nesănătos, cu un consum bogat în grăsimi, fumat, consum de alcool și cu activitate fizică scăzută, cât și prin factori genetici. Astfel, screeningul prin măsurarea colesterolului este recomandat indiferent dacă prezentați sau nu în familie rude diagnosticate cu dislipidemie sau boli cardiovasculare. (4)

Frecvența cu care se realizează acest test de screening diferă în funcție de ghidurile de recomandări. Cu toate că deseori suntem informați despre screeningul realizat o dată la cinci ani pentru bărbații tineri, în funcție de prezența altor factori de risc, cum ar fi fumatul, obezitatea, hipertensiunea arterială, rude cu afecțiuni cardiovasculare, afecțiuni de rinichi, stil de viață nesănătos, intervalul de testare poate fi scurtat. Peste vârsta de 50 de ani, însă, screeningul pentru colesterol trebuie realizat anual. (4, 5)

Cancerul

Cele mai frecvente tipuri de cancer diagnosticate în rândul bărbaților de vârstă adultă mijlocie sunt reprezentate de cancerul de prostată, cancerul colorectal și cancerul gastric. (6)

Cancerul de prostată reprezintă deseori un motiv de îngrijorare pentru bărbați, incidența acestui tip de cancer crescând semnificativ peste 40 de ani. Cu toate că debutul acestui tip de cancer poate fi insidios, cu semne și simptome nespecifice, realizarea unui screening riguros poate detecta stadii incipiente, ușor de tratat, cu rate mari de succes terapeutic. Întârzierea diagnosticului poate avea consecințe importante asupra individului, riscul de deces fiind ridicat pentru stadiile metastatice. (7, 8)

Screeningul pentru cancerul de prostată se realizează, conform ghidurilor, prin măsurarea anuală a nivelului de PSA (antigenul specific prostatei) din sânge. Cu toate acestea, pentru cazurile fals-negative, în care nivelul de PSA este aparent normal, această investigație trebuie asociată cu examenul fizic al prostatei prin intermediul tușeului rectal, realizat de către medic. Astfel, medicul poate identifica posibile modificări structurale, care pot orienta diagnosticul afecțiunilor de prostată. (6)

Este important de menționat faptul că valoare nivelului de PSA trebuie corelată cu vârsta pacientului pentru a fi interpretată corespunzător. De obicei, pentru bărbații cu vârste curpinse între 40 și 50 de ani, valoarea maximă normală a PSA atinge 2,5 ng/ml, însă pentru bărbații cu vârstă în jur de 60 de ani, valoarea normală poate crește până la 4,0 ng/ml. În plus, screeningul anual permite depistarea unor posibile modificări bruște ale valorii PSA, fiind importantă respectarea programului de testare. (9)

Cancerul colorectal este, de asemenea, inclus în recomandările de screening pentru bărbații de peste 40 de ani, întrucât prezintă deseori un debut insidios, greu de depistat în faze incipiente și, astfel, greu de tratat prompt și eficient. Este importantă identificarea factorilor de risc care vă pot predispune la cancer colorectal, anume sedentarismul, obezitatea, consumul excesiv de carne procesată, consumul de alcool, fumatul, vârsta înaintată, rude diagnosticate în istoricul medical. (6)

Conform ghidurilor Societății Americane de Cancer, screeningul pentru cancerul colorectal se realizează anual prin intermediul testului imunochimic fecal (FIT), testelor Hemoccult (pentru depistarea hemoragiilor oculte în materiile fecale) și o dată la cinci ani prin colonoscopie. (6)

Printre simptomele care ne pot indica prezența acestui tip de cancer, se găsesc și (10):

• modificarea cronică a consistenței materiilor fecale prin diaree sau constipație
• sângerare rectală, cu sânge roșu aprins în materiile fecale sau la nivelul orificiului anal;
• crampe sau dureri abdominale care nu cedează;
• slăbiciune, fatigabilitate;
• pierdere în greutate neintenționată;

Cancerul gastric este responsabil de 1, 8% dintre decesele prin afecțiuni oncologice anual, diagnosticul precoce și tratamentul prompt putând îmbunătăți semnificativ șansele de supraviețuire. (10)

Pentru a identifica o leziune malignă în timp util, este important să semnalați medicului dumneavoastră dacă observați următoarele semne sau simptome alarmante (12, 13):

• pierdere anormală, rapidă în greutate, fără reducerea aportului caloric în mod intenționat, prin scăderea poftei de mâncare sau prin afectarea digestiei alimentelor;
• slăbiciune, fatigabilitate, iritabilitate;
• vărsături cu sânge;
• creșterea volumului abdominal;
• dificultate la înghițirea alimentelor;

Screeningul pentru cancerul gastric se realizează prin intermediul endoscopiei digestive superioare, reprezentând o investigație invazivă. Din această cauză, pentru persoanele cu vârste sub 50 de ani, recomandarea este de a fi efectuată o dată la cinci ani, acest interval scăzând în cazul celor care prezintă simptomele alarmante menționate anterior, posibili factori de risc sau rude diagnostice anterior. (14)

Diabetul zaharat tip 2

Odată cu înaintarea în vârstă, măsurarea anuală a glicemiei nu trebuie să lipsească din investigațiile sangvine de rutină. De asemenea, este recomandat ca bărbații de peste 40 de ani cu factori de risc, cum ar fi obezitate, hipertensiune arterială sau rude apropiate cu diabet, să realizeze control suplimentar pentru diabetul zaharat tip 2, prin măsurarea hemoglobinei glicozilate și prin realizarea testului de intoleranță orală la glucoză. (1, 4)

depresia

Nu în ultimul rând, depresia vârstei adulte mijlocii reprezintă o provocare pentru mulți bărbați. Modificarea apetitului, tulburările de somn, pierderea interesului pentru diverse activități, anxietatea sau vinovăția sunt doar câteva dintre simptomele care pot indica un episod de depresie. Nu ezitați să cereți susținere din partea medicului și a psihologului, sănătatea mentală fiind extrem de importantă pentru o viață echilibrată și fericită. (1)