Bacteriile intestinale transformă fitatul alimentar în acizi grași care stimulează sănătatea

Acidul fitic este considerat un antinutrient în hrana animalelor din cauza proprietăților sale de chelare a metalelor, însă efectele sale asupra sănătății umane par să fie benefice, contribuind la repararea epitelială, îmbunătățirea metabolismului glucozei și reducerea inflamației. Un studiul publicat în Nature Microbiology a investigat modul în care microbimul uman intestinal metabolizează fitatul alimentar, o substanță abundentă în plante, precum orezul, grâul și nucile.
Cercetătorii au analizat metabolismul acidului fitic alimentar de către microbiomul intestinal uman, folosind probe fecale de la doi donatori, incubate în medii suplimentate cu fitat marcat cu 13C6. Rezultatele spectroscopiei de rezonanță magnetică nucleară (RMN) cu 13C au arătat că microbiomul fiecărui donator metabolizează fitatul diferit, producând diverse acizi grași cu lanț scurt (AGLS), cum ar fi acetat și propionat.

Analiza genomică a identificat comunități microbiene distincte în probele fecale, cu predominanța speciilor Mitsuokella. În plus, cercetarea a inclus analize de microbiom dintr-o cohortă largă de populație, identificând variante ale speciei Mitsuokella similare cu M. jalaludinii, care s-a dovedit a degrada eficient fitatul.

Experimentele ulterioare au arătat că M. jalaludinii poate converti rapid fitatul în metaboliți intermediari și finali, incluzând lactatul și succinatul, iar analizele transcriptomice au evidențiat expresia crescută a genelor relevante pentru transportul inozitolului și sinteza ATP în medii cu fitat.

De asemenea, studiul a explorat interacțiunile sinergice între M. jalaludinii și Anaerostipes rhamnosivorans, demonstrând că aceste interacțiuni pot influența producția de propionat. Experimentele in vivo pe șoareci au confirmat capacitatea acestor microorganisme de a degrada fitatul și de a modifica compoziția metaboliților în cecum.

Concluziile studiului subliniază capacitatea microbiomului intestinal uman de a converti fitatul în acizi grași cu lanț scurt în funcție de compoziția microbială și identifică specia Mitsuokella ca un degradant predominant și eficient de fitat. Aceste descoperiri ar putea contribui la dezvoltarea unor abordări strategice pentru utilizarea sinergiei microbiene și a fitatului în intervenții benefice pentru sănătate.

sursa: News Medical