Bacteriile intestinale transformă fitatul alimentar în acizi grași care stimulează sănătatea

Acidul fitic este considerat un antinutrient în hrana animalelor din cauza proprietăților sale de chelare a metalelor, însă efectele sale asupra sănătății umane par să fie benefice, contribuind la repararea epitelială, îmbunătățirea metabolismului glucozei și reducerea inflamației. Un studiul publicat în Nature Microbiology a investigat modul în care microbimul uman intestinal metabolizează fitatul alimentar, o substanță abundentă în plante, precum orezul, grâul și nucile.
Cercetătorii au analizat metabolismul acidului fitic alimentar de către microbiomul intestinal uman, folosind probe fecale de la doi donatori, incubate în medii suplimentate cu fitat marcat cu 13C6. Rezultatele spectroscopiei de rezonanță magnetică nucleară (RMN) cu 13C au arătat că microbiomul fiecărui donator metabolizează fitatul diferit, producând diverse acizi grași cu lanț scurt (AGLS), cum ar fi acetat și propionat.

Analiza genomică a identificat comunități microbiene distincte în probele fecale, cu predominanța speciilor Mitsuokella. În plus, cercetarea a inclus analize de microbiom dintr-o cohortă largă de populație, identificând variante ale speciei Mitsuokella similare cu M. jalaludinii, care s-a dovedit a degrada eficient fitatul.

Experimentele ulterioare au arătat că M. jalaludinii poate converti rapid fitatul în metaboliți intermediari și finali, incluzând lactatul și succinatul, iar analizele transcriptomice au evidențiat expresia crescută a genelor relevante pentru transportul inozitolului și sinteza ATP în medii cu fitat.

De asemenea, studiul a explorat interacțiunile sinergice între M. jalaludinii și Anaerostipes rhamnosivorans, demonstrând că aceste interacțiuni pot influența producția de propionat. Experimentele in vivo pe șoareci au confirmat capacitatea acestor microorganisme de a degrada fitatul și de a modifica compoziția metaboliților în cecum.

Concluziile studiului subliniază capacitatea microbiomului intestinal uman de a converti fitatul în acizi grași cu lanț scurt în funcție de compoziția microbială și identifică specia Mitsuokella ca un degradant predominant și eficient de fitat. Aceste descoperiri ar putea contribui la dezvoltarea unor abordări strategice pentru utilizarea sinergiei microbiene și a fitatului în intervenții benefice pentru sănătate.

sursa: News Medical

Data actualizare: 13-06-2024 | creare: 13-06-2024 | Vizite: 207

Bibliografie

Gut bacteria turn dietary phytate into health-boosting fatty acids, study shows, link: https://www.news-medical.net/news/20240612/Gut-bacteria-turn-dietary-phytate-into-health-boosting-fatty-acids-study-shows.aspx

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Potențialul carotenoizilor în reducerea riscului de boli cronice

Un studiu recent a explorat interacțiunea dintre carotenoizi și microbiota intestinală și a evidențiat importa...

Amidonul rezistent ar putea încetini progresia bolii ficatului gras non-alcoolic

Un studiu recent efectuat de un colectiv internațional de cercetători de la Universitatea din Jena, Spitalul al �...

Flavonoidele din ceai, mere și ciocolată au efecte dovedite de susținere a sănătății ficatului

Boală hepatică grasă non-alcoolică (NAFLD) constă în acumularea excesivă de lipide la nivel hepatic, indepen...

S-au descoperit bacteriile din flora intestinală asociate cu dependența de mâncare
Biologii transformă bacteriile intestinale în farmacii de proteine minuscule
Noi linii directoare pentru evaluarea și gestionarea constipației cronice (Societatea Americană a Chirurgilor de Colon și Rect)
Dieta alternantă și sportul ar putea îmbunătății sănătatea persoanelor cu steatohepatită non-alcoolică

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum