Autoizolarea în cazurile ușoare de COVID-19 reduce gradul de ocupare a paturilor în Terapei Intensivă
©
Autor: Patriche Silvia
Un studiu publicat recent de către o echipă de cercetători de la Universitatea Yale și Centrul de Modelare și Analiză a Bolilor Infecțioase (CIDMA) a arătat multiple scenarii cu privire la răspândirea noului coronavirus pe teritoriul american.
Potrivit acestui studiu apărut în Proceedings of the National Academy of Sciences autoizolarea persoanelor asimptomatice și a celor cu simptome ușoare contribuie la reducerea cazurilor grave care crește gradul de ocupare a paturilor la terapie intensivă. (1)
Cercetătorii au descoperit că în cazul cel mai sumbru, atunci când nicio persoană asimptomatică nu se autoizolează, spitalele americane ar avea nevoie de patru ori mai multe paturi de terapie intensivă, aproximativ 130.000, doar pentru bolnavii în stare gravă cu noul coronavirus. Dacă 20% dintre persoanele cu simptome ușoare s-ar autoizola la 24 ore de la apariția primului simptom, nevoia de paturi suplimentare pentru terapie intensivă s-ar reduce cu 50%, însă tot ar depăși capacitatea disponibilă momentan, au mai spus oamenii de știință. Prin simptome ușoare se înțelege simptome asemănătoare răcelii sau gripei cu tuse ușoară și nevoia de odihnă în pat. (2)
Acesta vine în contextul în care 65% dintre paturile de terapie intensivă sunt ocupate regulat de alți bolnavi.
La aceasta se mai adaugă lipsa garantării concediului de boală sau a concediului pentru a fi alături de familie; de exemplu, dacă cel mic este bolnav, un părinte american nu poate renunța la serviciu dacă dorește să mai beneficieze de venit. Cu alte cuvinte, chiar dacă ar avea simptome moderate, tot ar fi nevoiți să meargă la locul de muncă pentru a beneficia de un venit stabil, în lipsa sa statul neoferind nicio garanție.
În fine, mai spun cercetătorii, pentru a preveni apariția simptomelor grave la persoanele cu care interacționăm, cea mai bună soluție este să stăm la domiciliu chiar dacă avem simptome ușoare de răceală.
Sursa: Yale News
Potrivit acestui studiu apărut în Proceedings of the National Academy of Sciences autoizolarea persoanelor asimptomatice și a celor cu simptome ușoare contribuie la reducerea cazurilor grave care crește gradul de ocupare a paturilor la terapie intensivă. (1)
Cercetătorii au descoperit că în cazul cel mai sumbru, atunci când nicio persoană asimptomatică nu se autoizolează, spitalele americane ar avea nevoie de patru ori mai multe paturi de terapie intensivă, aproximativ 130.000, doar pentru bolnavii în stare gravă cu noul coronavirus. Dacă 20% dintre persoanele cu simptome ușoare s-ar autoizola la 24 ore de la apariția primului simptom, nevoia de paturi suplimentare pentru terapie intensivă s-ar reduce cu 50%, însă tot ar depăși capacitatea disponibilă momentan, au mai spus oamenii de știință. Prin simptome ușoare se înțelege simptome asemănătoare răcelii sau gripei cu tuse ușoară și nevoia de odihnă în pat. (2)
Acesta vine în contextul în care 65% dintre paturile de terapie intensivă sunt ocupate regulat de alți bolnavi.
La aceasta se mai adaugă lipsa garantării concediului de boală sau a concediului pentru a fi alături de familie; de exemplu, dacă cel mic este bolnav, un părinte american nu poate renunța la serviciu dacă dorește să mai beneficieze de venit. Cu alte cuvinte, chiar dacă ar avea simptome moderate, tot ar fi nevoiți să meargă la locul de muncă pentru a beneficia de un venit stabil, în lipsa sa statul neoferind nicio garanție.
În fine, mai spun cercetătorii, pentru a preveni apariția simptomelor grave la persoanele cu care interacționăm, cea mai bună soluție este să stăm la domiciliu chiar dacă avem simptome ușoare de răceală.
Sursa: Yale News
Data actualizare: 13-04-2020 | creare: 13-04-2020 | Vizite: 467
Bibliografie
1. Yale study finds self-isolation would dramatically reduce ICU bed demand, https://news.yale.edu/2020/04/03/yale-study-finds-self-isolation-would-dramatically-reduce-icu-bed-demand2. Projecting hospital utilization during the COVID-19 outbreaks in the United States, https://www.pnas.org/content/early/2020/04/02/2004064117
©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Stadiul actual al cunoștințelor despre mecanismele și tratamentele asociate long-COVID
- Medicamente antivirale care ar putea combate infecția cu virusul SARS-CoV-2
- Vaccinarea împotriva COVID reduce semnificativ riscul de spitalizare, inclusiv la pacienții infectați anterior
- Variantele viitoare ale SARS-CoV-2 ar putea dezvolta noi modalități de a evita anticorpii și vaccinurile
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Intrebare Covid - ma tratez singur, acasa
- Covid-19 după TBC
- Printre simptomele covid 19 se numără și o durere de nas?
- Test anti sars-cov 2 IGG
- Hipertensiune sau diabet + coronavirus: inlocuiti inhibitorul de conversie a angiotensinei
- Modularea imunitatii in infectia covid 19
- Covid-19 si sinuzita
- Centrul de informare ROmedic despre Coronavirus
- Alergie la paracetamol si aspirina