Autocompasiunea poate reduce riscul de boli cardiovasculare în rândul femeilor de vârstă mijlocie

Femeile de vârstă mijlocie care practică autocompasiunea prezintă un risc mai mic de a dezvolta boli cardiovasculare, indiferent de tensiunea arterială, rezistența la insulină și nivelul de colesterol, arată un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Pittsburgh.
Practicile de mindfulness, cum ar fi meditația, câștigă popularitate în rândul adulților. Epuizați de un val de factori stresori la locul de muncă și în viața lor personală, oamenii aleg din ce în ce mai mult să se întoarcă spre interior pentru a-și gestiona starea de spirit și emoțiile. În timpul pandemiei COVID-19, factorii de stres s-au amplificat, în special pentru femei. Cercetările demonstrează că femeile sunt afectate în mod deosebit de pandemie, deoarece femeile au grijă de copii și rude mai în vârstă și sunt adesea cele care au grijă și de alți adulți, deoarece formează o mare parte din forța de muncă.

Practicarea autocompasiunii, o tehnică care s-a dovedit eficientă pentru gestionarea anxietății, iritabilității și chiar a depresiei ușoare, este recomandată de către consilierii și psihologii clinicieni persoanelor care se confruntă cu stresul cronic. Pentru a afla dacă practica are vreun efect fiziologic asupra organismului, cercetătorii au recrutat aproape 200 de femei cu vârste cuprinse între 45 și 67 de ani cărora le-au cerut să completeze un scurt chestionar. Femeile au primit, de asemenea, o ecografie standard de diagnosticare a arterelor lor carotide.

Oamenii de știință au descoperit că femeile care au obținut scoruri mai mari pe scara autocompasiunii aveau pereți mai subțiri ai arterei carotide și o acumulare mai mică de plăci de aterom decât cele cu autocompasiune mai scăzută. Indicatorii au fost legați de un risc mai scăzut de boli cardiovasculare, cum ar fi atacurile de cord și accidentele vasculare cerebrale, ani mai târziu. Rezultatele au persistat chiar și atunci când cercetătorii au controlat comportamentele și alți factori psihologici care ar putea influența rezultatele bolilor cardiovasculare, cum ar fi activitatea fizică, fumatul și simptomele depresive.

sursa: Science Daily