Aportul scăzut de omega-3 din dietă este legat de creșterea poverii globale a bolii cardiace ischemice

Studiul bazat pe Global Burden of Disease (GBD) 2021 analizează legătura dintre aportul scăzut de acizi grași omega-3 și boala cardiacă ischemică (BCI) în perioada 1990-2021. Cercetarea oferă informații despre impactul pe termen lung al unei diete sărace în acizi grași omega-3 asupra sănătății cardiovasculare la nivel mondial, folosind date din peste 200 de țări și regiuni.
Boala cardiacă ischemică este una dintre principalele cauze de mortalitate și morbiditate la nivel global, generând o povară semnificativă atât pentru sistemele de sănătate, cât și pentru economia mondială. Deși există tratamente farmacologice și proceduri precum stentarea coronariană (intervenții percutane) sau chirurgie cardiacă, rata de recidivă rămâne ridicată.

În ultimii ani, interesul pentru factorii dietetici care contribuie la progresia BCI a crescut considerabil. Acizii grași omega-3, în special EPA (acid eicosapentaenoic) și DHA (acid docosahexaenoic), sunt recunoscuți pentru efectele antiinflamatoare, antitrombotice și pentru îmbunătățirea profilului lipidic. Cu toate acestea, numeroase regiuni prezintă un consum inadecvat de omega-3, determinat fie de factori socio-economici, fie de obiceiuri alimentare tradiționale.

Despre studiu

Studiul publicat în BMC Cardiovascular Disorders a utilizat date din GBD 2021, care include informații despre 369 de boli și 87 de factori de risc în 204 țări și regiuni, între anii 1990 și 2021.

• Au fost colectate date despre mortalitatea și anii de viață ajustați în funcție de incapacitate (DALY) asociate cu boala cardiacă ischemică.
• Aportul scăzut de omega-3 a fost definit ca un consum de EPA și DHA mai mic de 250 mg/zi, denumit și aport insuficient de acizi grași ω-3 din fructe de mare.
• S-a calculat Fracțiunea Atribuibilă Populațional (PAF) pentru a stabili proporția din povara BCI ce ar putea fi evitată dacă aportul de omega-3 s-ar îmbunătăți.
• A fost folosită metoda Joinpoint (versiunea 4.9.1.0) pentru a evalua tendințele anuale medii (AAPC) ale ratelor de mortalitate și DALY, ajustate în funcție de vârstă.

Aceste analize au acoperit diferite categorii de dezvoltare (SDI - Socio-demographic Index), oferind o imagine detaliată a evoluției globale, regionale și naționale a BCI legate de aportul redus de omega-3.

Rezultate

Povara globală a BCI asociată cu deficitul de omega-3

• În anul 2021, un aport scăzut de acizi grași omega-3 a fost responsabil pentru 15.511.020 DALY (Interval de incertitudine [UI]: 3.098.820 - 25.946.110) și 627.340 decese (UI: 119.540 - 1.082.740) provocate de boala cardiacă ischemică.
• Aceste valori reprezintă 8,23% (UI: 1,64-13,52%) din totalul DALY și 6,97% (UI: 1,33-11,76%) din totalul deceselor prin BCI la nivel global.
• Între 1990 și 2021 s-a constatat o creștere semnificativă a numărului de DALY (AAPC: 0,58%) și decese (AAPC: 0,74%) asociate cu deficitul de omega-3. Cu toate acestea, ratele ajustate în funcție de vârstă au scăzut în mod constant (AAPC la DALY: -1,83%; la decese: -1,96%).

Diferențe de gen și vârstă

• Bărbații au prezentat un număr și o rată mai mare a DALY și deceselor asociate cu aportul scăzut de omega-3 față de femei (ex.: 216,38 DALY la 100.000 pentru bărbați vs. 146,53 la 100.000 pentru femei).
• Diferența s-a menținut până la grupa de vârstă 75-79 de ani, după care povara BCI asociată cu deficitul de omega-3 a fost mai ridicată la femei.

Distribuție regională și evoluție în timp

• Asia de Sud (India, Pakistan) a înregistrat cel mai mare număr de DALY (peste 6.200 de cazuri per 1.000.000 de persoane) și decese cauzate de aportul scăzut de omega-3, în timp ce Asia Pacific cu venituri ridicate (ex. Japonia, Singapore) a înregistrat cel mai mic număr.
• Ca rată ajustată la 100.000 de locuitori, Asia Centrală și Africa de Nord se situează în top cu cele mai înalte valori.
• Tendința generală de-a lungul timpului arată o creștere a numărului brut de cazuri și decese în 12-13 regiuni, însă ratele ajustate în funcție de vârstă (măsurate prin DALY și mortalitate) au scăzut în aproape toate zonele, cu excepția Africii subsahariene, care nu a prezentat o modificare semnificativă.

Situația pe țări și nivel de dezvoltare (SDI)

• India conduce la numărul total de DALY și decese asociate cu deficitul de omega-3, urmată de China și Statele Unite.
• Afganistan are cele mai ridicate rate ajustate, urmat de Siria, Uzbekistan și Yemen, în timp ce țări precum Maldive, Japonia, Guam și Singapore au cele mai scăzute valori.
• Majoritatea țărilor au înregistrat o scădere a ratelor ajustate de mortalitate și DALY asociate BCI, deși există excepții (ex. Namibia a avut cea mai mare creștere, cu un AAPC de peste 5%).
• În ceea ce privește nivelul de dezvoltare (SDI), ratele de mortalitate și DALY cele mai ridicate se găsesc în țările cu SDI scăzut (336,68 DALY la 100.000 și 13,93 decese la 100.000), iar cele mai reduse în țările cu SDI ridicat (71,57 DALY la 100.000 și 3,14 decese la 100.000).

Concluzii și implicații

Studiul evidențiază legătura semnificativă între un aport redus de acizi grași omega-3 și povara bolii cardiace ischemice la nivel mondial. Deși rata ajustată a DALY și deceselor asociate a scăzut din 1990 până în 2021, numărul absolut de cazuri și decese a crescut, sugerând că populația globală încă nu beneficiază pe deplin de protecția pe care o poate oferi o dietă bogată în omega-3.

Implicații pentru sănătatea publică:

• Recomandări nutriționale: creșterea consumului de pește, fructe de mare și alte alimente bogate în omega-3, în special în regiunile cu SDI scăzut.
• Intervenții adaptate: elaborarea de politici de sănătate și programe educaționale care să promoveze conștientizarea importanței acizilor grași omega-3.
• Analize suplimentare: investigații pe termen lung pentru a evalua impactul altor factori (fumat, hipertensiune, diabet) și pentru a stabili eficiența strategiilor de prevenție și tratament.

În concluzie, studiul confirmă faptul că un aport scăzut de acizi grași omega-3 rămâne un factor de risc notabil pentru boala cardiacă ischemică, iar implementarea unor măsuri alimentare și educaționale adecvate poate contribui la scăderea poverii bolii la nivel global.