Riscul de apariție al bolilor cardiovasculare ar putea fi estimat încă din tinerețe, în rândul celor cu boli mintale severe

Un studiu în care au fost incluși aproape 600.000 de adulți din SUA a constatat că persoanele cu tulburare bipolară, schizofrenie sau tulburare schizoafectivă aveau niveluri estimate de risc cardiovascular de aproape două ori mai mari decât cei fără astfel de boli, chiar și la vârste mai mici. Identificarea și gestionarea mai devreme a factorilor majori de risc cardiovascular la adulții tineri cu o boală mintală gravă poate reduce riscul de boli de inimă și poate îmbunătăți rezultatele, au spus cercetătorii.
Cercetările anterioare au indicat că persoanele diagnosticate cu o boală mintală gravă mor cu 10-20 de ani mai devreme decât populația generală, iar principala cauză de deces sunt bolile cardiovasculare. Studiul actual, publicat în jurnalul oficial al Asociației Americane a Inimii, s-a concentrat pe adulții diagnosticați cu una dintre cele trei boli mintale, care nu au fost spitalizați sau care locuiau într-un centru de tratament pentru sănătate mintală. Aproape 2% dintre participanții la studiu au avut un diagnostic de boală mintală gravă. Dintre aceștia, 70% au fost diagnosticați cu tulburare bipolară, 18% cu tulburare schizoafectivă și 12% cu schizofrenie.

Modelele de predicție au fost utilizate pentru a evalua factorii de risc cardiovascular și pentru a prezice probabilitatea unui atac de cord, accident vascular cerebral sau deces cardiovascular. Pentru a evalua riscul pe 10 ani, pentru adulții cu vârste între 40 și 75 de ani a fost utilizat instrumentul de evaluare a riscului cardiovascular de la Colegiul American de Cardiologie. Scorul de risc Framingham a fost utilizat pentru a estima riscul cardiovascular la 30 de ani în rândul adulților cu vârste între 18 și 59 de ani.

Cercetătorii au descoperit că adulții din studiu cu una dintre bolile mintale grave analizate au avut un nivel estimat de risc cardiovascular pe 10 ani de 9,5%, comparativ cu 8% pentru adulții fără o afecțiune mintală. Riscul estimat la 30 de ani de apariție a bolilor cardiovasculare a fost semnificativ mai mare în rândul persoanelor cu una dintre cele trei boli mintale grave (25%), comparativ cu doar 11%, riscul pentru persoanele fără o boală mintală gravă. Riscul crescut de boli de inima a fost evident chiar și la adulții tineri (cu vârste între 18-34 de ani) cu o boală psihică gravă.

Fumatul și indicele de masă corporală (IMC) au reprezentat o mare parte din factorii de risc care contribuie la apariția bolilor cardiovasculare la cei cu o boală mintală gravă: cei cu o boală mintală gravă au avut de trei ori mai multe șanse de a fi fumători actuali (36%) comparativ cu cei fără boli mintale grave (12%), iar 50% dintre cei cu o boală mintală gravă au îndeplinit criteriile pentru obezitate, comparativ cu 36% dintre persoanele fără o boală mintală gravă.

sursa: Science Daily
foto: Pogonici/iStock, Getty Images