Alimentația și digestia după colecistectomie (implicațiile lipsei vezicii biliare)

Vezica biliară (colecistul) reprezintă un organ de forma unui săculeț, poziționat sub ficat. Rolul vezicii biliare este de a stoca bila fabricată la nivelul ficatului, astfel încât aceasta să poată fi eliminată la nivelul duodenului în timpul meselor. Bila are un rol esențial în digestia alimentară, cu precădere în digestia grăsimilor.

Cu toate acestea, vezica biliară poate fi eliminată chirurgical fără să prezinte efecte majore asupra organismului. Extirparea colecistului devine obligatorie în unele afecțiuni, cum ar fi colecistita litiazică, fistula colecistoduodenală, sindromul Mirizzi, neoplasm de colecist. Intervenția chirurgicală de extirpare a vezicii biliare se numește colecistectomie.

Având în vedere că, în urma procedurii, bila realizată de ficat nu va mai fi stocată, ci va fi eliminată continuu la nivelul duodenului, tipul de alimentație va avea un efect major asupra tranzitului intestinal și asupra stării generale a pacientului.

Digestia după colecistectomie

Odată ce bila nu va mai fi eliminată selectiv, doar în timpul meselor, acest proces va rezulta într-o cantitate mai mică de bilă disponibilă pentru alimente odată ce acestea ajung la nivelul intestinului subțire. Pierderile biliare vor determina modificări la nivelul scaunului, care pot fi temporare, de câteva zile sau săptămâni postoperator, sau pot deveni cronice, corpul neputând să se adapteze la noul mecanism de digestie a grăsimilor. Astfel, pacienții pot prezenta (3, 4):

• diaree temporară, determinată de cantitatea crescută de bilă în scaun, alături de grăsimile incomplet digerate la nivel intestinal; sau diaree cronică, identificată la 17% dintre pacienții pentru care s-a realizat colecistectomia, fiind determinată de particularitățile tranzitului intestinal;
• constipație temporară, din cauza medicamentelor utilizate în timpul intervenției; această manifestare nu este legată direct de absența colecistului și dispare în câteva zile;
• dificultate în digestia alimentelor bogate în grăsimi, complicație care poate fi reglată prin intermediul unei diete echilibrate, sănătoase, subiect detaliat mai jos;

Deși modificările digestiei după colecistectomie pot părea de nedorit, intervenția de colecistectomie este esențială pentru sănătatea pacienților cu afecțiuni biliare, astfel încât riscurile unor complicații majore, serioase să fie evitate. Cu o alimentație atent planificată și respectată, pacienții pot resimți un minim disconfort intestinal, cu perioade de modificare a scaunului, însă cu numeroase beneficii pentru organism pe termen lung.

Alimentația după colecistectomie

Principiile dietei:

• urmărește alimentele consumate prin intermediul unui jurnal alimentar - astfel, în cazul în care apar modificări ale scaunului cu semnale alarmante, medicul va putea identifica anumite alimente care trebuie eliminate din dietă ulterior;
• evită alimentele de tip fast-food, prăjite, bogate în grăsimi – întrucât pierderile biliare scad disponibilul de bilă din timpul meselor, scăderea aportului de grăsimi nesănătoase poate ușura digestia, contribuind la echilibrarea tranzitului intestinal;
• evită mesele copioase – datorită motilității intestinale, alimentele nu staționează la un anumit nivel până când sunt digerate, ci sunt în mod continuu propulsate de-a lungul tractului digestiv, astfel încât porțiile mai mici de la fiecare masă vor asigura o digestie mai bună pentur fiecare tip de aliment;
• controlează aportul de alimente bogate în fibre – deoarece acestea pot îngreuna digestia dacă sunt consumate în cantități crescute la o singură masă;
• consumă foarte multe lichide – astfel, îmbunătățești tranzitul intestinal și contribui la formarea adecvată a bilei;

Care sunt alimentele pe care ar trebui să le consumi? (7, 8, 9)

Alimentele bogate în vitamine, antioxidați și numeroase molecule ce stimulează imunitatea trebuie să fie incluse în orice dietă echilibrată, sănătoasă:

• mazăre, linte, fasole
• conopidă, varză, varză de Bruxelles, brocoli, spanac
• roșii
• portocale
• afine, mure, zmeură

Alimentele cu un conținut moderat sau scăzut de grăsimi monosaturate pot reprezenta o sursă sănătoasă de grăsimi, fără a îngreuna tranzitul intestinal:

• nuci, cum ar fi migdalele, caju, arahidele
• uleiuri vegetale, cum ar fi uleiul de măsline, uleiul de cocos
• untul de arahide
• avocado
• omgea-3 din: somon, hering, sardine, păstrăv, semințe de in și semințe de chia
• omega-6 din: tofu, soia, nuci, semințe de floarea-soarelui, semințe de dovleac, semințe de susan, ulei de susan

Alimentele bogate în fibre, incluse treptat în dietă și consumate frecvent la câteva zile de la operația de colecistectomie, contribuie la un tranzit intestinal normal:

• mazăre, fasole, linte
• cartofi
• ovăz, pâine integrală, paste, orez, cereale
• migdale, nuci și caju (crude, nu prăjite în ulei)
• foarte multe fructe si legume

Care sunt alimentele pe care ar trebui să le eviți? (6, 7, 8, 9, 10)

Alimentele bogate în grăsimi de tip polinesaturat și de tip trans, alături de alimentele de tip fast-food trebuie eliminate cât se poate de mult din dietă, deoarece îngreunează digestia și pot duce la afectarea severă a tranzitului intestinal:

• orice produs lactat bogat în grăsimi, cum ar fi laptele, brânza, iaurtul, cașcavalul, înghețata;
• pizza, hamburger, orice tip de fast-food
• margarina, untul
• carnea bogată în grăsimi, pielea prăjită de animal, bacon, șorici
• cartofii prăjiți, chipsurile, nachos, popcorn
• ciocolata
• sosurile
• orice condiment picant
• produsele de patiserie, torturile, prăjiturile

Anumite alimente pot agrava simptomele intestinale și pot determina indigestie, balonare, diaree, fiind necesar un consum moderat, limitat:

• alimentele care conțin cofeină (anumite tipuri de ceai, cafeaua – atenție la modelele de cafea preparate cu lapte, putând avea un efect major asupra digestiei)
• produsele picante, foarte condimentate
• produse cu conținut crescut de zahăr

Simptome alarmante legate de tranzitul intestinal

Urmând o dietă echilibrată, lipsa vezicii biliare poate trece neobservată, fără efecte majore asupra stării generale de sănătate a pacientului. Alături de alimentele sănătoase și nesănătoase din dietă, pacienții trebuie instruiți, însă, și despre anumite semnale de alarmă care pot să apară. Dacă unul dintre acestea este identificat, pacientul trebuie să contacteze medicul de familie pentru un consult ulterior de specialitate (3, 6, 11):

• lipsa scaunului în zilele de după operația de colecistectomie;
• lipsa scaunului mai mult de trei zile;
• diaree cronică, care persistă mai mult de trei zile după intervenția chirurgicală și mai mult de o săptămână ulterior;
• constipație, care persistă mai mult de trei zile postoperator și mai mult de o săptămână ulterior;
• senzație de greață, vărsături, alterarea stării generale de sănătate, fatigabilitate, slăbiciune musculară, amețeli;
• durere abdominală brusc instalată, care nu cedează sau care se agravează în timp;
• modificarea culorii pielii, cu o trecere spre o tentă galben-verzuie, care poate indica apariția icterului, cu suspiciune de blocaj al căilor biliare restante;
• scădere bruscă în greutate prin lipsa apetitului sau în condițiile unei diete normale, adecvate;
• balonare care persistă câteva zile, cu imposibilitatea eliminării gazului intestinal;

Întrebări frecvente:

Î: Va trebui să urmez un tratament medicamentos de lungă durată după colecistectomie?

R: Tratamentul medicamentos prescris de medicul curant nu va fi unul de lungă durată în cazul în care pacientul urmează o alimentație corespunzatoare și nu prezintă tranzit intestinal modificat. Medicamentele administrate postoperator sunt reprezentate de antibiotice (pentru prevenția infecțiilor), medicamente pentru ușurarea tranzitului și analgezice, pentru câteva zile postoperator.

Î: O să fie nevoie să limitez activitatea fizică în urma colecistectomiei?

R: Activitatea fizică trebuie limitată în primele 6 săptămâni postoperator, însă pe termen lung este indicat un stil de viață activ, cu efort moderat și susținut zilnic, pentru a promova sănătatea tractului gastrointestinal și imunitatea organismului.