Cum apare și cum poate evolua o infecție chirurgicală?

Intervențiile chirurgicale prezintă o serie de riscuri, unul dintre aceste riscuri fiind infecția chirurgicală, apărută de regulă în primele 30 de zile de la operație. Specii variate de microbi pot pătrunde în organism cu ușurință, atunci când pielea, bariera naturală împotriva infecțiilor, este secționată. Deși șansele de a dezvolta o infecție în urma unei intervenții chirurgicale sunt unele relativ mici, de doar 1%-3%, aceste infecții cresc mortalitatea și morbiditatea chirurgicală, motiv pentru care creează îngrijorare la nivel global. În statele cu un sistem medical precar și cu venituri medii sau mici, mai bine de 10% dintre pacienții care sunt supuși unei intervenții chirurgicale vor dezvolta o infecție. Pe continentul african, 2 din 10 femei care nasc prin cezariană vor contracta o infecție în urma operației. (1) (2) (3)

Infecția chirurgicală poate fi provocată de bacterii care pot proveni din mediul înconjurător, de pe instrumentele utilizate, de la o altă persoană care intră în contact cu plaga (infecție exogenă) sau de bacterii deja prezente pe piele sau la nivelul organului operat (infecție endogenă). Este bine-cunoscut faptul că pielea este populată de foarte multe microorganisme, câteva dintre acestea având potențial dăunător. O bună parte dintre infecțiile chirurgicale sunt endogene, sursa de bacterii fiind așadar flora pacientului. (4)

Factori de risc

• obezitatea (conform studiilor, au fost raportate de aproape zece ori mai multe cazuri de infecții chirurgicale la persoanele supraponderale);
• sistemul imunitar slăbit;
• tulburările metabolice;
• diabetul zaharat slab controlat;
• intervenții chirurgicale ce durează mai mult de două ore.

De asemenea, persoanele fumătoare și cele care se află sub tratament cu corticosteroizi au un risc mai mare de a dezvolta o infecție în urma unei intervenții chirurgicale. (2) (4)

Clasificarea infecțiilor chirurgicale

În funcție de locul de instalare, dar și de simptomatologie, infecțiile pot avea simptome diferite și pot necesita un tratament diferit. Infecțiile ce apar la nivelul țesutului cutanat sau subcutanat sunt cele care de regulă răspund la tratament și nu dau complicații. În schimb, infecțiile profunde, localizate la nivelul organului operat sau în spațiile libere dintre organe pot să nu răspundă la tratament, ajungându-se în anumite situații la decesul pacientului. (1) (2) (5)

Simptome ale infecțiilor chirurgicale

• durere și sensibilitate crescută cu localizare la nivelul plăgii;
• febră, apărută din cauza existenței unui conflict între bacterii și sistemul imunitar;
• umflare localizată;
• înroșirea plăgii;
• drenaje purulente.

Dacă în cazul infecției incizionale superficiale puroiul este prezent chiar la locul plăgii, în cazul infecțiilor profunde de organ se va produce un abces, drenarea fiind imposibilă fără o incizie a chirurgului, pentru redeschiderea rănii. (1) (2)

Metode de profilaxie preoperatorii

Pentru a preveni infecțiile chirurgicale, pacienților cu antecedente medicale grave, cu un istoric al unor boli cronice sau celor care prezintă factori de risc le este prescris un anumit antibiotic, administrat la o oră de la momentul realizării inciziei. Deoarece aproximativ 10% dintre infecții sunt localizate la nivelul intestinului, se recomandă golirea intestinului înaintea intervenției chirurgicale. Dușurile cu apă și săpun sau cele cu antiseptic, realizate de asemenea premergător operației, pot ajuta la scăderea numărului de bacterii existente la nivelul pielii. (4)

Recomandări postoperatorii

După orice intervenție chirurgicală este esențial ca pacientul să solicite și să primească informații despre modul în care trebuie să își îngrijească rana și țesuturile înconjurătoare. Pacientul trebuie să fie informat și despre intensitatea durerilor pe care le va avea, deoarece durerile sunt de cele mai multe ori normale și nu sunt mereu cauzate de o infecție.

Durerile severe, ale căror intensitate crește brusc, cât și durerile pulsatile, trebuie raportate medicului chirurg. Orice alte simptome apărute în urma operației, precum febra, scurgerile purulente, căldura locală sau senzația de rău trebuie, de asemenea, raportate medicului. (1) (4)

Evoluția unei infecții chirurgicale

Antibioticele sunt folosite pentru tratarea infecțiilor, o cură de o săptămână fiind suficientă în cele mai multe cazuri. La finalul tratamentului, simptomele secundare nu vor mai fi prezente, iar plaga se va putea vindeca. În anumite situații, tratamentul cu antibiotice poate să nu dea rezultate, medicul chirurg fiind nevoit să apeleze la proceduri pentru curățarea rănii. Operațiile pentru curățarea plăgii și a abceselor formate sunt rare, dar pot fi necesare în cazurile în care infecția apare în profunzime. (1) (2) (5)

Evoluția nefavorabilă

În cazuri rare, atunci când pacientul nu are parte de asistență medicală, infecția se poate înrăutății, existând posibilitatea ca bacteriile să se răspândească. Sepsisul este una dintre cele mai grave situații întâlnite în practica medicală și poate să apară atunci când infecția chirurgicală nu beneficiază de un tratament ori tratamentul aplicat este ineficient.

Sepsisul va împiedica vindecarea rănilor și se va agrava pe măsura trecerii timpului, în lipsa unui tratament. Primele simptome ale sepsisului sunt febra, creșterea ritmului cardiac și a ratei respiratorii. În formele severe apar frisoanele, starea de inconștiență, slăbiciunea extremă, cât și insuficiența de organ. În lipsa unui tratament se poate instala șocul septic, care de foarte multe ori este mortal.