Aerul din interiorul casei poate fi mai poluat decât cel din exterior, din cauza produselor chimice uzuale

Un studiu recent condus de ingineri de la Universitatea Purdue sugerează că aerul din interiorul locuinței poate fi chiar mai poluat decât aerul de afară atunci când folosim produse chimice care degajă arome sintetice (precum odorizante, lumânări parfumate, soluții de curățare, difuzoare de uleiuri esențiale). Problema principală o constituie formarea particulelor ultra-fine (de dimensiuni nanometrice), ce pătrund profund în sistemul respirator și pot cauza efecte nedorite asupra sănătății.

Principala sursă: interacțiunea dintre substanțele parfumate și ozon

Cercetătorii au descoperit că aceste particule sunt generate atunci când compușii volatili (de exemplu, terpenele responsabile de mirosul de pin) intră în reacție cu ozonul provenit din exterior prin sistemele de ventilație. Deși aroma unui produs intenționează să imite un miros natural (precum cel de pădure de conifere), reacțiile chimice care au loc în spațiul închis al locuințelor duc la un nivel ridicat de poluanți în aerul interior.

Semnificația nanoparticulelor

Particulele la scară nanometrică (1-3 nanometri, deci de mii de ori mai mici decât grosimea unui fir de păr) pot:

• Ajunge cu ușurință în cele mai profunde zone ale plămânilor.  
• Pătrunde în fluxul sanguin și, în unele cazuri, chiar în alte organe.  
• Genera reacții inflamatorii sau efecte pe termen lung încă neclar determinate.

Tiny house lab: cum s-a desfășurat cercetarea

• Pentru a studia exact cum se produc aceste particule, echipa a folosit un mediu experimental numit „tiny house lab”: o mini-locuință reală, echipată cu senzori de ultimă generație, care monitorizează constant substanțele chimice și particulele degajate în aer pe parcursul activităților obișnuite.  
• Această casă conține tot ce ar avea o locuință normală (bucătărie, sisteme de ventilație, spații de depozitare), dar cu un sistem integrat de analiză a calității aerului.  
• Spre deosebire de camerele de test tip laborator, „tiny house lab” oferă condiții realiste pentru a observa cum se comportă compușii emanați în gospodărie.

Constatări principale ale studiului

Emisii de nanoparticule la nivele ridicate:  

• Produse precum wax melts, lumânări parfumate, deodorante de cameră și soluții de curățat au generat particule care, într-un interval de numai 20 de minute, pot ajunge la sute de miliarde sau chiar trilioane de nanoparticule în aer.  
• Aceasta rivalizează chiar cu emisiile generate de aragazele pe gaz sau de motoarele cu combustie internă, conform unor estimări din același proiect.

Nu doar sursele cu flacără produc poluanți:  

• Inițial, s-a crezut că lumânările produc poluanți prin combustie; însă studiul arată că wax melts, difuzoarele de uleiuri esențiale și odorizantele fără flacără pot elibera cel puțin la fel de multe nanoparticule, dacă nu chiar mai multe.  
• Cauza o reprezintă concentrația mare de terpene și alți compuși volatili care reacționează rapid cu ozonul.

Relevanța ozonului exterior:  

• Ozonul nu e produs doar industrial; el intră în spațiile interioare prin sistemele de ventilație și chiar prin ferestrele deschise.  
• Odată în contact cu terpenele din produsele parfumerie de uz casnic, crește formarea nanoparticulelor.

Gătitul pe bază de gaz:  

• Studiile adiționale au evidențiat emisii mari de nanoparticule și în timpul gătirii pe aragazele pe gaz.  
• Deși subiectul principal a fost legat de produsele parfumate, cercetătorii subliniază că și gătitul poate fi o sursă importantă de particule ultra-fine.

Implicații pentru sănătate și cercetare viitoare

Echipa de la Purdue avertizează că trebuie investigate efectele exacte asupra sănătății ale nanoparticulelor formate din reacția ozon-terpenă și din alte procese similare. Deși încă nu există dovezi clare despre gradul de pericol, se suspectează că aceste particule pot declanșa probleme respiratorii (în special la persoanele cu astm sau boli pulmonare) și pot avea efecte pe termen lung asupra organismului.  

• Următorul pas este implicarea toxicologilor, pentru a determina riscurile precise asupra sistemului respirator și altor organe.  
• Rezultatele ar putea orienta politicile de reglementare a produselor chimice folosite în interior și îmbunătățirea practicilor de ventilație și design al clădirilor.

Colaborare cu industria și perspective

Pentru a perfecționa metodele de monitorizare, cercetătorii au colaborat cu diverse companii care produc echipamente de măsurare a aerului, testând instrumentele direct în „tiny house lab”. Printre acestea se numără un nou dispozitiv (un „particle size magnifier–scanning mobility particle sizer”, PSMPS) ce poate detecta particule chiar și de 1 nanometru.  

• Avantaj major: Acest sistem permite studierea etapelor inițiale de formare a nanoparticulelor, oferind informații cheie despre reacțiile chimice din aerul interior.  
• Scopul final: Dezvoltarea de soluții practice (ventilație îmbunătățită, tehnologii de filtrare) pentru a controla și reduce poluarea aerului din interior.

Concluzii

Aceste cercetări derulate la Purdue arată că produsele casnice intens parfumate nu doar „înmiresmează” atmosfera din locuințe, ci și modifică semnificativ compoziția chimică a aerului. Nanoparticulele rezultate pot atinge concentrații alarmante, comparabile cu emisiile de la motoarele cu combustie internă sau de la aragazele pe gaz.  

• Soluția pe termen scurt: limitarea utilizării produselor foarte parfumate, creșterea ventilației și folosirea unor alternative mai puțin agresive.  
• Pe termen lung, cercetătorii speră ca studiile lor să ajute la conceperea unor directive privind calitatea aerului interior și la conștientizarea faptului că aerul din propriile case poate fi mai poluat decât ne-am imaginat.