Activitățile sociale și stimularea mentală pot susține funcția cognitivă pe termen lung

Activitățile sociale și stimularea mentală pot susține funcția cognitivă pe termen lung

©

Autor:

Activitățile sociale și stimularea mentală pot susține funcția cognitivă pe termen lung

Cercetătorii de la University of South Australia atrag atenÈ›ia asupra faptului că nu toate activitățile sedentare (acelea care implică statul prelungit pe scaun sau fotoliu) sunt la fel de dăunătoare pentru sănătatea creierului. Într-un studiu care a inclus 397 de adulÈ›i cu vârsta peste 60 de ani, specialiÈ™tii au remarcat că tipul de activitate este mai important decât durata totală a statului pe scaun, atunci când vine vorba despre păstrarea clarității mentale È™i reducerea riscului de tulburări cognitive.

Context și rezultate esențiale

– Persoanele care au ales să petreacă timpul citind, ascultând muzică, rugându-se, confecÈ›ionând obiecte handmade, cântând la un instrument sau pur È™i simplu socializând au demonstrat un nivel de funcÈ›ie cognitivă mai ridicat.
– În schimb, cei care È™i-au petrecut timpul liber privind la televizor sau jucând jocuri video au avut scăderi vizibile ale performanÈ›elor cognitive, în special la testele care măsoară memoria È™i procesele de gândire.
– Activitățile sedentare pot, aÈ™adar, să fie amplasate pe un spectru de la benefice la dăunătoare: unele au rol pozitiv (implică stimulare intelectuală È™i/sau interacÈ›iune socială), iar altele – statice È™i lipsite de provocări mentale – pot accentua sau grăbi declinul cognitiv.

De ce contează acest lucru?

Cel puÈ›in 45% dintre cazurile de demență pot fi prevenite prin modificarea factorilor de stil de viață, ceea ce înseamnă că avem un control semnificativ asupra riscului de declin cognitiv.
În Australia, aproximativ 411.100 de persoane suferă de demență (1 la fiecare 1000 de oameni), iar dintre acestea, două treimi sunt femei.
La nivel global, Organizația Mondială a Sănătății estimează că peste 55 de milioane de persoane sunt afectate de demență, cu aproape 10 milioane de cazuri noi pe an.

Cum să integrăm aceste informaÈ›ii în viaÈ›a de zi cu zi?

– Prioritizează miÈ™carea È™i exerciÈ›iile fizice pentru a susÈ›ine sănătatea cardiovasculară È™i cerebrală. DeÈ™i mesajul „Fă miÈ™care, stai mai puÈ›in pe scaun!” rămâne valabil, studiul de față subliniază că este important cum petrecem perioadele de inactivitate.
– Îmbină perioadele de repaus cu activități care să-È›i solicite mintea È™i să-È›i antreneze capacitățile de gândire: jocuri de societate, puzzle-uri, discuÈ›ii cu prietenii sau familia despre subiecte interesante, lectură sau proiecte creative.
– Pe cât posibil, evită perioadele lungi de privit la televizor sau gaming, mai ales dacă sunt singurele activități sedentare din rutina zilnică.

Sfaturi practice pentru un echilibru mai bun

  • CreÈ™te gradul de interacÈ›iune socială: organizează momente de conversaÈ›ie cu familia È™i prietenii, fie în persoană, fie prin mijloace online.

  • StabileÈ™te mini-pauze active: după 30-60 de minute de stat pe scaun, ridică-te È™i fă 5 minute de exerciÈ›ii uÈ™oare (mers în loc, genuflexiuni, întinderi).

  • Alternează activitățile pasive cu cele stimulative: dacă îÈ›i place să te uiÈ›i la seriale sau filme de Crăciun, poÈ›i intercala scurte sesiuni de citit sau ascultat muzică mai „angajantă” (precum un podcast cu informaÈ›ii utile).

  • Participă la proiecte comunitare: voluntariatul sau activitățile de socializare în grup pot menÈ›ine un nivel ridicat de stimulare mentală.

  • GăseÈ™te-È›i un hobby: fie că este vorba de pictură, tricotat, gătit reÈ›ete noi ori studiul unui instrument, orice ocupaÈ›ie care provoacă mintea va avea beneficii cognitive pe termen lung.

Concluzii

Este bine È™tiut faptul că activitatea fizică reprezintă un scut eficient împotriva declinului mintal; cu toate acestea, nu toate activitățile sedentare sunt nocive. Cititul, conversaÈ›iile, muzica, activitățile manuale È™i oricare alte ocupaÈ›ii care provoacă intelectul sau implică socializarea pot avea un impact benefic asupra memoriei È™i capacității de gândire. Prin urmare, în loc să eliminăm complet sedentarismul, ar fi de preferat să-l transformăm într-o ocazie de stimulare cognitivă È™i interacÈ›iune umană.


Data actualizare: 27-12-2024 | creare: 27-12-2024 | Vizite: 55
Bibliografie
University of South Australia: Ditch TV and read a book
https://www.unisa.edu.au/media-centre/Releases/2024/ditch-tv-and-read-a-book/

Image by freepik
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Cum influenÈ›ează cititul capacitatea cognitivă È™i gândirea
  • Antrenamentul creierului la copil
  • Fitness cognitiv - cele mai bune moduri prin care îți pui mintea la treabă (pentru o bătrâneÈ›e lucidă)
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum