3.900 de cazuri de malpraxis pe an in Germania
Data publicării: 19-04-2007
Pentru prima oara este data publicitatii in Germania o statistica a cazurilor de malpraxis la nivel federal, din care reiese ca anul trecut numarul de astfel de cazuri a fost de 3.900 iar numarul de plangeri ale pacientilor la comisiile de expertiza si de mediere a fost de peste 10.000, informeaza ziarul german Berliner Morgenpost.
Pacientii din Germania au avut de-a face anul trecut cu 3.900 de cazuri de tratament eronat. Camera federala a medicilor din Berlin facea cunoscut de asemenea, intr-un comunicat, faptul ca pacientii s-au plans de peste 10.000 de ori de existenta unor astfel de cazuri la comisiile de expertiza si mediere. Din numarul total de plangeri, jumatate se refereau la cazurile de operatie si ingrijire postspitaliceasca ca si la diagnostice. Directorul executiv al camerei federale a medicilor, Christoph Fuchs, s-a pronuntat pentru o abordare deschisa a erorilor in tratamentul medical.
Camera federala a medicilor a publicat pentru prima oara pentru anul 2006 date colectate la nivel federal, cu exceptia landului Bavaria. Cu ajutorul datelor legate de erorile de tratament se doreste aducerea unei contributii la siguranta pacientilor si la o profilaxie a erorilor, afirma vicepresedintele camerei federale a medicilor, Andreas Crusius. El a facut referire la aceea ca un pacient poate din 1975 sa ceara sa fie verificat gratuit, la nivel de comisii de expertiza si mediere din landurile respective, daca plangerea sa referitoare la un malpraxis este indreptatita sau nu.
Conform oficiului federal de statistica, in anul 2005 au fost efectuate 36,1 milioane de operatii si proceduri medicale la nivel de spitale in timp ce pe an au loc in jur de 400 de milioane de contacte medic-pacient, afirma Fuchs. In comparatie cu aceasta, numarul de malpraxisuri este considerat de camera federala a medicilor drept insignifiant. Conform statisticii efectuate de aceasta (inclusiv pentru Bavaria), anul trecut au fost inaintate 10.280 de solicitari pentru verificarea unor tratamente. Din totalul de 12.000 de plangeri (fara Bavaria) pe primul loc se aflau operatiile puse sub semnul intrebarii, cu un numar de 3.000 de cazuri, urmate de terapiile postoperatorii si diagnostice, pentru care au existat, pentru fiecare dintre ele in parte, cate 850 de plangeri. Malpraxisuri au fost constatate in 1.913 cazuri iar malpraxisuri si informare precara asupra riscurilor fara urmari pentru pacient in 422 de cazuri, in timp ce numarul de malpraxisuri si lipsa de informare asupra riscurilor, cu urmari pentru pacient, a fost de de 1.562 de cazuri. In 4.747 de cazuri de plangeri, comisiile nu au constatat nici un fel de malpraxis iar la un numar de 52 de cazuri nu a fost constatata decat lipsa unei informari clare asupra riscurilor.
Cele mai multe diagnostice care au provocat plangeri din partea pacientilor se refereau la artroze coxale si la articulatia genunchiului, hernii, cancer mamar si alunecare de disc intervertebral. La aceasta se adauga faptul ca, potrivit informatiilor de la directorul executiv al comisiilor de mediere care se ocupa de problema responsabilitatii medicale la nivelul camerelor medicilor din nordul Germaniei, Johannes Neu, au fost constatate lipsuri in ce priveste diagnosticele, trimiterile sau operatiile care au loc prea tarziu sau faptul ca era nevoie de operatii ulterioare. In mod corespunzator, cele mai multe plangeri s-au referit la actele medicale din domeniul chirurgiei de urgenta sau chirurgiei generale. Tratamentele la care s-au inregistrat cel mai des malpraxisuri sunt, conform statisticii, cele ale cancerului mamar, la nivel de cabinete, in 48 de cazuri sau ale articulatiei coxale, la nivel de clinici, in 57 de cazuri.
Fuchs a cerut intelegere pentru faptul ca ”peste tot unde lucreaza oameni exista si erori”. De cele mai multe ori, cauzele erorilor sunt lipsurile la nivel de organizare si comunicare. Ele nu ar trebuie considerate a fi vina individuala a unui medic. El s-a pronuntat, de asemenea, in favoarea unor sisteme de alarmare in caz de erori, chiar daca aceasta ar putea afecta relatia bazata pe incredere dintre medic si pacient. Pentru a se ajunge la o schimbare a mentalitatii in ce priveste tratarea erorilor a fost realizata o platforma Internet cu titlul ”jeder-fehler-zaehlt.de” (fiecare eroare conteaza), pe care se poate raporta inclusiv o eroare nesemnificativa, cu scopul de a se trage invataturi din experienta avuta.