Valurile de căldură reprezintă un risc deosebit pentru persoanele cu Parkinson și demență

Un comentariu recent publicat în JAMA Neurology scoate în evidență vulnerabilitatea persoanelor cu boli neurodegenerative în fața intensificării valurilor de căldură. Pe fondul încălzirii globale și al creșterii frecvenței episoadelor de temperaturi extreme, indivizii care trăiesc cu afecțiuni precum demența sau boala Parkinson pot suferi complicații importante, având un risc crescut de deshidratare, insolație și agravare a simptomelor motorii și autonome.

Factorii de vulnerabilitate la căldură în afecțiunile neurodegenerative

Persoanele cu boli precum Parkinson prezintă disfuncții ale sistemului nervos autonom care pot interfera cu termoreglarea și mecanismele compensatorii precum transpirația și fluxul sanguin cutanat. Acest fapt face dificilă adaptarea organismului la temperaturi ridicate, crescând riscul de sincopă și complicații cardiovasculare. Simptomele agravate de căldură - mobilitate redusă, tulburări cognitive, pierderea echilibrului - pot împiedica pacienții să se hidrateze, să folosească aparatele de aer condiționat sau să ia măsuri simple de răcorire.

Medicația utilizată în tratamentul bolilor neurodegenerative - de exemplu, anticolinergicele și unele antidepresive triciclice - poate limita și mai mult reacțiile fiziologice normale la căldură, agravând atât disconfortul, cât și riscurile medicale.

Dovezi privind creșterea mortalității și morbidității

Studiile citate arată asocieri clare între episoadele de căldură extremă și creșterea mortalității sau internărilor la pacienții cu boala Parkinson sau Alzheimer, chiar și la creșteri de temperatură aparent mici peste un anumit prag (de exemplu, peste 93°F, aproximativ 34°C). Aceste rezultate sunt susținute de date care indică rolul contextului ambiental, precum deficitul de spații verzi în jurul locuințelor, în amplificarea efectelor negative ale căldurii.

Rolul contextului demografic și social

Având în vedere îmbătrânirea populației și creșterea incidenței bolilor neurodegenerative, problema devine tot mai acută. Persoanele în vârstă sunt mai puțin capabile să își regleze temperatura corporală și adesea trăiesc în izolare socială. Aceasta limitează detectarea timpurie a semnelor de stres termic și a complicațiilor asociate, iar lipsa sprijinului extern sporește riscurile. De asemenea, s-a observat că bărbații cu boli neurodegenerative pot prezenta un risc mai ridicat de evenimente legate de căldură, deși mecanismele exacte nu sunt pe deplin înțelese.

Necesitatea unor modificări în practica medicală

Autorul comentariului subliniază că personalul medical și instituțiile de îngrijire au datoria de a-și modifica practicile pentru a face față noilor provocări climatice. Printre soluțiile propuse se numără:

• screening regulat pentru vulnerabilitățile la căldură și pentru izolarea socială, incorporat în vizitele de rutină;
• furnizarea de materiale informative simple și accesibile despre măsuri de prevenție (hidratare, utilizarea aerului condiționat, băi reci);
• utilizarea medicinei la distanță (telemedicina) pentru monitorizarea și contactarea proactivă a pacienților în perioade de caniculă;
• standardizarea protocoalelor de îngrijire și a indicatorilor de calitate care să reflecte prevenția deceselor legate de căldură.

Concluzii

Editorialul evidențiază urgența cu care comunitatea medicală trebuie să se adapteze la efectele încălzirii globale asupra pacienților cu boli neurodegenerative. Deși aceste decese și complicații pot fi prevenite, este nevoie de o acțiune susținută pentru crearea unor ghiduri robuste, integrarea lor în practica de zi cu zi și impulsionarea politicilor de sănătate care să protejeze persoanele cele mai expuse la riscurile valurilor de căldură.

sursa: News Medical