Violența modifică genele umane pentru generații: un nou studiu confirmă transmiterea epigenetică a stresului

Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Florida arată că traumele și violența pot lăsa urme genetice transmise de-a lungul generațiilor. Studiul, publicat în Scientific Reports, este primul care oferă dovezi la oameni despre moștenirea epigenetică a stresului, un fenomen observat anterior doar la animale.

Epigenetica și impactul stresului asupra genelor

• Genele noastre nu se schimbă, dar pot fi reglate prin epigenetică, un proces prin care celulele adaugă mici markeri chimici care pot influența activitatea genelor.
• Aceste modificări epigenetice pot fi declanșate de stres, traumă sau factori de mediu și pot influența sănătatea pe termen lung.

Metodologia studiului

Cercetătorii au analizat trei generații de refugiați sirieni, comparând:

• Familii care au trăit masacrul din Hama (1982) și ulterior s-au refugiat în Iordania.
• Familii care au experimentat războiul civil sirian dar nu au fost afectate direct de masacrul din Hama.
• Familii care au emigrat în Iordania înainte de 1980, neexpuse violenței și folosite drept grup de control.

• S-au colectat mostre de ADN de la 138 de persoane din 48 de familii, analizându-se modificările epigenetice asociate expunerii la violență.

Rezultatele studiului

• 14 modificări epigenetice au fost identificate la nepoții supraviețuitorilor masacrului din Hama, deși aceștia nu au trăit direct violența.
• 21 de modificări epigenetice au fost descoperite la persoanele care au experimentat direct violența.
• Accelerarea îmbătrânirii epigenetice – copiii expuși la violență în uter au prezentat markeri asociați cu îmbătrânirea accelerată, ceea ce poate crește riscul de boli cronice.

Implicații

• Studiul sugerează că efectele violenței pot depăși generațiile, contribuind la cicluri de abuz, sărăcie și traume intergeneraționale.
• Impactul poate fi relevant nu doar pentru refugiați, ci și pentru victimele violenței domestice, agresiunilor sexuale și atacurilor armate.
• Aceste descoperiri ar putea explica anumite predispoziții la boli metabolice și afecțiuni psihologice în comunități afectate de stres sever.

Concluzii

• Studiul oferă dovezi puternice ale moștenirii epigenetice a stresului, indicând că violența poate avea efecte pe termen lung asupra sănătății generațiilor viitoare.
• Cercetătorii recomandă politici care să combată violența și să ofere sprijin psihologic comunităților afectate.
• În ciuda impactului genetic al traumelor, studiul subliniază și reziliența extraordinară a supraviețuitorilor, care reușesc să își reconstruiască viețile.