Veninul provenit de la păianjenul văduvă neagră, examinat pentru dezvoltarea unor aplicații medicale

Fobiile sunt adesea iraționale prin natura lor, mai ales în cazul păianjenilor, deoarece păianjenii se tem de obicei mai mult de oameni decât invers. Există, însă, unele specii care trebuie luate în calcul, veninul acestora fiind extrem de periculos. O singură mușcătură de la o văduvă neagră poate fi fatală pentru oameni.
Un nou studiu, condus de cercetători de la Universitatea din Munster, investighează veninul provenit de la păianjenul latrodectus, cunoscut mai frecvent sub numele de văduva neagră, în vederea posibilelor aplicații medicale.

Otravă văduvei negre, o neurotoxină al cărui efect este unul periculos pentru om sau pentru alte animale, a fost dezvoltat de natură în primul rând pentru a imobiliza insectele sau pur și simplu pentru a le ucide imediat. În acest proces, toxinele se fixează pe receptorii specifici de pe suprafața celulelor nervoase și provoacă eliberarea neurotransmițătorilor, de exemplu printr-un canal de calciu. Ca urmare a afluxului constant de ioni de calciu în celulă, se eliberează transmițători care duc la convulsii. Mecanismul prin care acționează neurotoxina văduvei negre este cel care distinge latrotoxinele de toate celelalte variante ale așa-numitelor toxine formatoare de pori. În ciuda studiilor ample efectuate de-a lungul ultimilor ani, cercetătorii nu cunoșteau structura latrotoxinelor.

Folosind microscopia crioelectronică, echipa de cercetători din Münster a reușit să explice prima structură a unei latrotoxine (LaTX). „Structura generală a latrotoxine văduvei negre este unică și diferă în orice mod posibil de toate celelalte toxine cunoscute”, spune autorul studiului, Christos Gatsogiannis de la Institutul de Fizică Medicală și Biofizică de la Universitatea Münster.

Noile perspective sunt fundamentale pentru înțelegerea mecanismului molecular al familiei LaTX și deschid calea pentru posibile aplicații medicale, precum și pentru dezvoltarea unui antidot eficient. În plus, informațiile obținute despre toxinele specifice insectelor ar putea deschide noi oportunități pentru pesticide. „Pentru cercetările viitoare, totuși, este esențial să înțelegem cum exact este introdusă toxina în membrană, adică în suprafața celulei. În acest moment, studiem structura tuturor membrilor familiei latrotoxinelor, în special modul în care aceștia recunosc exact receptorii specifici de pe suprafața celulei și modul în care acești senzori funcționează”, explică Gatsogiannis.

sursa: Science Daily
© Photo: nickybay.com; Figure: Gatsogiannis team