Utilizarea internetului rezultă într-o bunăstare psihologică mai ridicată

În contextul în care platformele și tehnologiile activate de internet devin tot mai disponibile și utilizate pe scară largă, studiul recent publicat în revista Technology, Mind, and Behavior a abordat preocupările privind impactul acestora asupra funcționării psihologice și bunăstării oamenilor. Studiul a folosit datele Gallup World Poll din perioada 2006-2021, cu un eșantion de 2.414.294 de participanți din 168 de națiuni, pentru a evalua cum accesul la internet (mobil și altfel) și utilizarea activă a acestuia prezic indicatorii de bunăstare psihologică.
Cercetătorii au analizat opt indicatori de bunăstare, inclusiv satisfacția generală în viață, experiențele zilnice pozitive și negative, experiențele legate de scop (plăcerea față de activitățile desfășurate) și indicii care măsoară bunăstarea fizică, socială și comunitară. Analiza multivers a fost utilizată pentru a ajusta rezultatele pe baza unor variabile precum venitul respondenților, nivelul educațional, statutul în muncă, statutul relațional, capacitatea de a satisface nevoile de bază de hrană și adăpost și problemele de sănătate raportate.

Rezultatele arată o asociere pozitivă constantă între accesul la internet sau utilizarea acestuia și indicatorii de bunăstare, cu o scădere ușoară a experiențelor negative și creșteri moderate în bunăstare legate de accesul la internet de pe telefonul mobil. Efectele, deși mici, au fost semnificative la nivel global și în diferite grupuri demografice.

Cu toate acestea, au fost identificate și asociatii negative între bunăstarea comunitară și adoptarea internetului în rândul tinerilor utilizatori activi, ceea ce indică efecte nuanțate în funcție de diferitele demografii și specificațiile covariatei.

Concluziile studiului subliniază impactul global al accesului și utilizării internetului asupra bunăstării psihologice și confirmă asocierile pozitive constante între adoptarea internetului și diferiți indicatori de bunăstare, evidențiind necesitatea de a considera diferite grupuri demografice și decizii de modelare în analiza acestor asocieri. Totodată, recunoaște limitările, cum ar fi dependența de date interpersonale și măsurile auto-raportate ale angajamentului tehnologic, sugerând că cercetările viitoare ar trebui să prioritizeze studii longitudinale la scară largă cu măsuri validate ale bunăstării și date precise privind angajamentul tehnologic pentru a înțelege mai bine efectele cauzale ale tehnologiilor internetului asupra vieților individuale.

sursa: News Medical