Un substituit obișnuit al zahărului crește activitatea în hipotalamus - efecte la indivizi cu diferite greutăți corporale

Sucraloza, un îndulcitor artificial fără calorii utilizat pe scară largă ca substitut al zahărului, ar putea influența negativ reglarea apetitului și comportamentul alimentar, potrivit unui nou studiu realizat de cercetătorii de la University of Southern California (USC). În loc să contribuie la controlul greutății, așa cum este intenționat, sucraloza poate induce o activitate crescută în hipotalamus, zona-cheie a creierului care reglează senzația de foame și greutatea corporală.
Aproximativ 40% dintre adulții americani consumă îndulcitori artificiali, în special pentru a reduce aportul caloric sau consumul de zahăr. Cu toate acestea, efectele reale ale acestor substanțe asupra metabolismului uman și comportamentului alimentar rămân controversate. Studiile anterioare au sugerat o posibilă asociere între îndulcitorii fără calorii și creșterea în greutate, însă mecanismele neurologice și hormonale implicate nu au fost clar elucidate până acum.

Echipa condusă de Dr. Kathleen Alanna Page, endocrinolog și expert în diabet și obezitate, și-a propus să investigheze:

• Cum modifică sucraloza activitatea cerebrală, în special la nivelul hipotalamusului.
• Ce efecte are sucraloza asupra hormonilor implicați în reglarea apetitului.
• Cum se compară aceste efecte cu cele ale consumului de zahăr și apă.
• Dacă aceste efecte variază în funcție de greutatea corporală și sex.

Metodologie

Studiul a inclus 75 de participanți adulți, echilibrat distribuiți între sexe și între categoriile de greutate (normoponderali, supraponderali și obezi). Designul a fost de tip randomizat încrucișat, fiecare participant testând cele trei băuturi - apă, sucraloză și zahăr - în vizite separate.

Evaluările au inclus:

• Imagistică prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) pentru monitorizarea fluxului sangvin în creier și conectivității între regiuni cerebrale.
• Prelevarea de probe de sânge pentru analiza nivelurilor hormonale.
• Chestionare pentru evaluarea senzației de foame.

Rezultate

Activitate crescută în hipotalamus și creșterea senzației de foame

• Consumul de sucraloză a determinat o activare crescută a hipotalamusului în comparație cu zahărul și apa.
• La participanții cu obezitate, efectele au fost mai intense, indicând o posibilă vulnerabilitate crescută.
• Sucraloza a determinat o creștere a senzației de foame în comparație cu zahărul.
• Spre deosebire de zahăr, sucraloza nu a stimulat secreția de hormoni de sațietate precum insulina sau GLP-1.

Modificări în conectivitatea cerebrală

• fMRI a indicat o conectivitate crescută între hipotalamus și regiuni cerebrale asociate cu motivația și procesarea senzorială (ex. cortexul cingulat anterior).
• Aceste modificări sugerează că sucraloza poate influența preferințele alimentare și comportamentul de consum prin reconfigurarea rețelelor cerebrale implicate în recompensă și decizie.

Interpretarea rezultatelor

Cercetătorii propun o ipoteză interesantă: creierul este „păcălit” de gustul dulce fără aport energetic. Această discrepanță - un gust dulce care nu este însoțit de calorii - poate duce la confuzie metabolică și la modificări ale apetitului și comportamentului alimentar în timp.

Diferențe în funcție de sex și greutate

• Participantele de sex feminin au prezentat modificări cerebrale mai accentuate decât bărbații.
• Persoanele cu obezitate au arătat răspunsuri hormonale și cerebrale diferite, sugerând o interacțiune între compoziția corporală și efectele sucralozei.

Implicații și direcții viitoare

• Acest studiu ridică întrebări importante privind siguranța metabolică și neurocomportamentală a îndulcitorilor fără calorii, în special la persoanele vulnerabile (obese, femei, copii).
• Urmează un studiu extins la copii și adolescenți, o categorie care consumă frecvent îndulcitori artificiali, pentru a înțelege efectele asupra creierului în dezvoltare.

Concluzie

Deși sucraloza este adesea percepută ca o alternativă „mai sănătoasă” la zahăr, acest studiu arată că ea poate activa centrii foamei din creier, fără a oferi sațietate, și poate duce la modificări ale comportamentului alimentar și preferințelor. Impactul său este semnificativ mai pronunțat în rândul persoanelor cu obezitate și al femeilor, sugerând nevoia de prudență în utilizarea pe scară largă a acestor îndulcitori și de evaluări personalizate ale riscurilor.