Un nou studiu evidențiază beneficiile consumului de carne de porc pentru adulții în vârstă din Coreea de Sud

Un studiu realizat printr-un parteneriat de colaborare între cercetători de la Universitatea Gachon din Coreea de Sud, Universitatea Tufts, Think Healthy Group, LLC și alte instituții de top a evaluat relația dintre consumul de carne de porc și parametri precum aportul de nutrienți, calitatea generală a dietei și anumiți markeri ai stării de sănătate la adulții în vârstă din Coreea. În contextul în care populația vârstnică din Coreea crește rapid, devenind o grupă tot mai numeroasă și cu risc crescut de vulnerabilitate nutrițională, cercetătorii au considerat esențială analiza detaliată a consumului de porc (atât proaspăt, cât și procesat) și a posibilelor efecte asupra stării de sănătate.
Carnea de porc este o sursă larg consumată de proteine la nivel mondial, cu o cerere globală estimată de 128,9 milioane de tone metrice în 2022. Totuși, majoritatea studiilor observă de multe ori carnea de porc grupată împreună cu alte tipuri de carne roșie, ceea ce limitează înțelegerea clară a efectelor sale specifice. În Coreea de Sud, consumul anual de carne de porc a crescut semnificativ.

De asemenea, este de menționat că, în Coreea, preferința se îndreaptă mai mult către bucăți proaspete de porc (în special piept de porc, “pork belly”), care au un conținut mai ridicat de grăsimi saturate față de alte zone. Pe lângă riscul potențial de creștere a nivelului de lipide sangvine și de apariție a altor probleme metabolice, se remarcă și faptul că tăieturile mai slabe (de exemplu mușchiul, fileul și șunca) prezintă un conținut mai ridicat de proteine și pot avea un profil lipidic mai favorabil.

Metodologia studiului

• Analiza transversală a folosit datele din chestionarele KNHANES (Korean National Health and Nutrition Examination Survey) din perioada 2016–2020. S-a urmărit corelarea consumului de porc cu aportul total de nutrienți, scorul de calitate a dietei și biomarkerii stării de sănătate.
• Din 39.738 de persoane incluse inițial în bazele KNHANES (2016–2020), au fost selectați 8.403 adulți cu vârsta ≥65 de ani. Au fost excluși cei cu boli cronice majore (cancer, hipertensiune, diabet, dislipidemie, accident vascular cerebral sau infarct miocardic), cei cu aport caloric extrem (<500 sau >5000 kilocalorii pe zi) ori date lipsă în chestionare. În final, au rămas 2068 de participanți (bărbați și femei).
• Pentru evaluarea consumului de porc, cercetătorii au împărțit carnea de porc în două categorii: carne proaspătă (fără procesare) și carne procesată (bacon, șuncă, cârnați). Participanții au fost clasificați drept „consumatori de porc” sau „non-consumatori”, în baza unui chestionar de 24 de ore.
• Date nutriționale și scorul de calitate a dietei (KHEI): Totalul de energie și nutrienți (macronutrienți, vitamine și minerale) s-a estimat pe baza chestionarelor alimentare. S-a dezvoltat și o bază suplimentară pentru aportul de vitamina B6, vitamina B12, magneziu, zinc și seleniu, combinând mai multe baze naționale și internaționale de compoziție alimentară. Scorul KHEI (Korean Healthy Eating Index) cuantifică dieta după 14 subcomponente (aport de fructe, legume, lactate, cereale integrale, proporția energiei din grăsimi saturate, etc.). Un scor mai mare indică o calitate mai bună a dietei.
• S-au măsurat parametri antropometrici (înălțime, greutate, circumferința taliei, indice de masă corporală), tensiunea arterială și o serie de biomarkeri (hemoglobină, hematocrit, colesterol total, lipoproteine de tip HDL și LDL, trigliceride, creatinină, hemoglobină glicată A1c, proteina C reactivă). S-au colectat și date privind forța de strângere a mâinii ca indicator al masei musculare și funcției fizice.

Rezultate

Caracteristicile participanților

Persoanele care consumau porc (bărbați și femei) erau mai tinere și cu un nivel de educație mai ridicat comparativ cu non-consumatorii. La bărbați, consumul de porc s-a corelat cu venituri mai mari și cu o tendință mai pronunțată de a consuma alcool (nu și la femei).

Consumul de porc

Consum mediu a fost aproximativ 63,11 grame/zi. Preponderent, participanții consumau carne de porc proaspătă, nu procesată. Bărbații care erau obezi aveau cel mai înalt aport mediu de porc (față de alți subgrupi).

Aportul total de energie și nutrienți

Consumatorii de porc aveau un aport mai mare de proteine, grăsimi (inclusiv grăsimi saturate), carbohidrați, vitamina A, vitamina C, acid folic, calciu, fier, potasiu, fosfor, magneziu și alți micronutrienți, în ambele sexe. La femeile consumatoare s-a observat și creșterea aportului de acizi grași omega-3, retinol și zinc. Consumul de porc s-a asociat cu o creștere a aportului de vitamina B12 la femei, în timp ce la bărbați a fost surprinzător asociat cu o ușoară scădere. Vitamina B6 nu a prezentat diferențe semnificative între consumatori și non-consumatori.

Calitatea dietei (KHEI)

În general, consumatorii de porc au avut scoruri KHEI mai ridicate, în special pentru componentele referitoare la aportul de fructe și legume, respectiv aportul de carne, pește, ouă și leguminoase. S-a remarcat și un scor mai scăzut pentru consumul de sodiu, ceea ce poate indica tendința de a asocia porc cu alte alimente bogate în legume și mai puțin cu produse foarte sărate. La bărbați, consumul de porc a fost asociat cu o frecvență mai mică de luat micul dejun, iar la femei, dimpotrivă, cu o frecvență mai mare.

Biomarkerii stării de sănătate

• La bărbați, consumatorii de porc au avut valori ușor mai mari pentru hemoglobină, hematocrit, creatinină și lipoproteine de tip LDL, însoțite de o ușoară scădere a proteinei C reactive ultrasensibile.
• La femei, consumul de porc a fost asociat cu o creștere modestă a colesterolului total, HDL și LDL, dar cu o reducere ușoară a hemoglobinei și hematocritului.
• În ambele sexe, nu s-au evidențiat modificări semnificative ale glicemiei sau hemoglobinei glicate A1c.

Măsurători antropometrice, tensiunea arterială și forța de strângere a mâinii

• La bărbați, consumatorii de porc au prezentat o creștere ușoară a forței de prindere, greutății, înălțimii și indicelui de masă corporală, precum și o tensiune arterială sistolică și diastolică puțin mai ridicată.
• La femei, consumul de porc s-a asociat cu o forță de prindere mai bună, dar și cu un indice de masă corporală și valori ale tensiunii sistolice/diastolice ușor mai reduse, comparativ cu neconsumatoarele.
• Diferențele observate au fost, în general, modeste și probabil nu au relevanță clinică majoră.

Concluzii

Rezultatele acestui studiu sugerează că, la adulții în vârstă din Coreea, consumul de porc se asociază cu un aport mai ridicat de energie și nutrienți, o calitate generală mai bună a dietei și o forță de strângere a mâinii superioară. Totuși, diferențele în markerii biologici au fost în mare parte minore și este posibil să nu reflecte consecințe clinice importante. De asemenea, sunt necesare studii suplimentare pentru a clarifica efectele variațiilor în tipul de bucată de porc consumată și posibilele diferențe dintre bărbați și femei din perspectiva riscului cardiovascular și a altor aspecte metabolice.

Având în vedere specificul culinar coreean, în care carnea de porc proaspătă este consumată frecvent alături de legume și alte preparate tradiționale mai bogate în nutrienți, această asociere poate contribui la îmbunătățirea generală a dietei. Cu toate acestea, datele nu pot fi extrapolate în alte zone culturale, deoarece tiparele de consum pot fi substanțial diferite.

În contextul creșterii rapide a proporției de vârstnici în Coreea, precum și a prevalenței deficitului de proteine în această categorie, aceste observații pot ghida recomandările nutriționale și campaniile de sănătate publică, evidențiind importanța unei surse adecvate de proteine (inclusiv carne de porc cu conținut mai scăzut de grăsimi) în menținerea unei stări optime de sănătate și funcționalitate fizică la vârste înaintate.