Un medicamentul antihipertensiv poate reduce riscul de insuficiență cardiacă după un atac de cord

Un studiu recent, prezentat la Sesiunile Științifice din 2024 ale Asociației Americane a Inimii și publicat simultan în New England Journal of Medicine, a investigat efectele spironolactonei asupra pacienților care se recuperează după un infarct miocardic sever. Spironolactona, un medicament utilizat frecvent pentru tratarea hipertensiunii arteriale, a fost evaluată pentru potențialul său de a reduce riscul de dezvoltare a insuficienței cardiace în această populație.
Studiul, denumit CLEAR SYNERGY (OASIS 9), a inclus peste 7.062 de adulți din 14 țări, toți supraviețuitori ai unui infarct miocardic cu supradenivelare de segment ST (STEMI). Obiectivul principal a fost să determine dacă utilizarea de rutină a spironolactonei după un infarct poate oferi beneficii suplimentare în reducerea incidenței insuficienței cardiace și a mortalității, indiferent dacă pacienții aveau deja insuficiență cardiacă.

Participanții au fost repartizați aleatoriu într-un studiu dublu-orb, controlat cu placebo, în patru grupuri:

• Spironolactonă și colchicină (un medicament antiinflamator).
• Spironolactonă și placebo.
• Colchicină și placebo.
• Două placebo-uri.

Rezultate principale

• Reducerea riscului de insuficiență cardiacă: Participanții care au luat spironolactonă (cu sau fără colchicină) au avut un risc cu 31% mai mic de a dezvolta insuficiență cardiacă nouă sau agravată, comparativ cu cei care au primit doar colchicină și placebo sau două placebo-uri (1,6% vs. 2,4%)
• Mortalitatea și evenimentele cardiace majore: Rata totală a deceselor de cauză cardiacă a fost similară între grupurile care au primit spironolactonă și cele care au primit placebo (3,2% vs. 3,3%), indicând că spironolactona nu a redus semnificativ mortalitatea sau alte evenimente cardiace majore după un infarct.
• Efecte adverse: Hiperpotasemia a apărut de două ori mai frecvent la pacienții care au luat spironolactonă comparativ cu cei din grupul placebo (1,1% vs. 0,05%). Acest efect advers a condus la întreruperea tratamentului de către un număr mai mare de participanți, afectând aderența la medicație.

Limitări ale studiului

• Reprezentarea demografică: Subreprezentarea femeilor și a persoanelor din diverse rase și etnii limitează aplicabilitatea generală a rezultatelor la populația largă.
• Influența colchicinei: Efectele secundare ale colchicinei ar fi putut determina unii participanți să întrerupă spironolactona, ceea ce ar putea explica rata mai mare decât cea așteptată (28%) de întrerupere a tratamentului și ar putea reduce puterea statistică a studiului.

Implicații clinice și perspective

Rezultatele sugerează că spironolactona poate fi utilă în reducerea riscului de insuficiență cardiacă la pacienții post-infarct, chiar dacă nu influențează semnificativ mortalitatea sau alte evenimente cardiace majore. Totuși, riscul crescut de hiperkaliemie necesită monitorizare atentă și gestionare adecvată. Pentru practica medicală, includerea spironolactonei în schema de tratament post-infarct ar putea fi considerată, ținând cont de beneficiile și riscurile identificate.

sursa: News Medical