Terapie genică promițătoare ar putea transforma tratamentul insuficienței cardiace

Insuficiența cardiacă reprezintă o etapă finală a multiplelor boli cardiovasculare, fiind caracterizată de o capacitate redusă a inimii de a pompa sânge în mod eficient. În general, această condiție este progresivă și ireversibilă, iar opțiunile terapeutice actuale se limitează la gestionarea simptomelor și amânarea agravării. În lipsa unui transplant cardiac, puține metode oferă perspective reale de regenerare. Astfel, ideea unei intervenții genice care să nu doar stopeze ci să și inverseze deteriorarea funcției cardiace reprezintă un progres remarcabil.
Acest studiu recent, publicat în npj Regenerative Medicine, prezintă o nouă terapie genică ce pare capabilă să inverseze disfuncția cardiacă avansată și să restaureze funcția inimii în cadrul unui model animal de mari dimensiuni. În timp ce terapiile disponibile în prezent vizează mai degrabă încetinirea progresiei insuficienței cardiace, acest demers științific indică posibilitatea unei veritabile vindecări, cu îmbunătățirea semnificativă a funcției contractile și prelungirea supraviețuirii.

Terapia genică țintită pe proteina cBIN1

Cercetătorii au investigat efectul reintroducerii unei proteine-cheie, cBIN1 (cardiac bridging integrator 1), în celulele musculare cardiace afectate. Nivelul scăzut al cBIN1 este asociat cu evoluția nefavorabilă și severitatea insuficienței cardiace. Pornind de la această asociere, echipa a introdus o copie suplimentară a genei cBIN1 în celulele cardiace, folosind un vector viral inofensiv. Terapiile genice bazate pe astfel de vectori sunt deja cunoscute în alte domenii medicale și pot asigura livrarea specifică a materialului genetic în celulele țintă.

Rezultatele experimentale la porci cu insuficiență cardiacă

Modelul animal utilizat - porci cu insuficiență cardiacă severă - oferă o analogie fiziologică apropiată de condițiile umane. În mod obișnuit, acești animale ar fi decedat în câteva luni. În schimb, toate cele patru animale tratate cu gena cBIN1 au supraviețuit pe întreaga durată a experimentului (6 luni).

Această supraviețuire prelungită a fost însoțită de semne clare de recuperare a funcției cardiace. Măsurătorile au indicat o îmbunătățire cu aproximativ 30% a parametrilor de pompă a inimii, o diferență radicală față de progresele modeste de 5-10% obținute de terapiile clasice. Inima a redevenit mai puțin dilatată, mai puțin subțiată și s-a apropiat structural și funcțional de aspectul unei inimi sănătoase. Chiar și în prezența factorilor de stres care inițial au declanșat insuficiența cardiacă, funcția cardiacă a revenit la parametri aproape normali - un fenomen de „remodelare inversă” remarcabil.

Rolul central al cBIN1 în arhitectura cardiomiocitelor

Un mecanism potențial al acestui efect se regăsește în poziția strategică a cBIN1 ca „platformă de semnalizare” în cadrul celulelor cardiace. Proteina organizează și sprijină alți parteneri moleculari importanți, influențând astfel multiple căi de semnalizare și procese celulare necesare pentru contracția eficientă a inimii. Prin restabilirea expresiei cBIN1, se reface integritatea structurală și funcțională a cardiomiocitelor.

Pași spre aplicarea clinică

Echipa de cercetare, în colaborare cu un partener industrial, intenționează să adapteze terapia genică pentru utilizarea la om și să solicite aprobarea FDA pentru un studiu clinic în 2025. Rămân de evaluat aspecte legate de siguranță, toxicitate și eventualele obstacole imunologice, având în vedere că unii indivizi pot prezenta imunitate preexistentă împotriva vectorului viral.

Cu toate acestea, rezultatele la un model animal apropiat de fiziologia umană sunt încurajatoare. Dacă aceleași beneficii se confirmă și la pacienți, aceștia ar putea beneficia de o soluție terapeutică care nu doar încetinește progresia, ci potențial vindecă insuficiența cardiacă. Astfel, o boală care afectează milioane de oameni ar putea avea, pentru prima dată, o cale reală de regresie și refacere a funcției cardiace.

sursa: News Medical
foto: Celulele cardiace defectuoase (sus) și celulele cardiace care au primit terapie genică (jos). Granițele celulare, marcate cu magenta, sunt mai organizate după terapia genică, iar nivelul proteinei cBIN1 (verde) este mai mare. Credit imagine: Hong Lab.