Ce îi determină pe adolescenți să-și autodiagnosticheze condițiile de sănătate mintală cu ajutorulul TikTok?

Studiul publicat în Educational Psychology in Practice analizează fenomenul auto-diagnosticării la tineri după interacțiunea cu conținut de pe rețelele sociale, subliniind motivele complexe și barierele sistemice care împiedică accesul la suport adecvat.

Auto-diagnosticarea pe rețele sociale

Tinerii folosesc rețele sociale populare pentru a se auto-diagnostica cu afecțiuni precum ADHD și autism, influențați de algoritmi care personalizează conținutul și creează „bule informaționale”. Cu toate acestea, multe informații despre sănătatea mintală și neurodiversitate de pe aceste platforme sunt inexacte sau romanțate, ceea ce poate induce în eroare.

De ce se auto-diagnostichează tinerii

Adolescenții sunt influențați de opiniile colegilor și de nevoia de aprobare socială. În această perioadă de dezvoltare a identității, auto-diagnosticarea poate oferi o combinație de unicitate și apartenență la grupuri sociale. Însă, temerile de a fi contraziși de profesioniștii din domeniul sănătății sau de a nu găsi răspunsuri în sistemul medical pot descuraja cererea unui diagnostic oficial.

Bariere sistemice și financiare

Accesul la diagnosticare este limitat de listele lungi de așteptare și costurile ridicate, atât în Marea Britanie, cât și în Statele Unite. Factori precum rasa și genul pot influența acuratețea diagnosticelor, iar neîncrederea în sistemul medical sau teama de stigmatizare împiedică mulți tineri să caute ajutor.

Concluzii

Conținutul inexact despre sănătatea mintală pe rețele sociale poate fi dăunător, subliniind necesitatea implicării profesioniștilor acreditați pe aceste platforme. Auto-diagnosticarea poate reflecta atât dificultățile de acces la asistență medicală, cât și o nevoie de sprijin social, iar cercetările viitoare ar trebui să includă perspectivele tinerilor și ale comunităților educaționale.

sursa: News Medical