Activitatea fizică atenuează impactul izolării sociale asupra sănătății mintale

Autor: Racheriu Dragoș, licențiat în medicină

Un studiu inovator publicat în "Nature Mental Health" pe 20 februarie 2023 de către cercetătorii de la Facultatea de Medicină Mannheim a Universității Heidelberg investighează rolul activității fizice în contracararea efectelor negative ale izolării sociale asupra bunăstării mentale. Această cercetare vine într-un moment critic, având în vedere nivelurile crescute de izolare socială la nivel global datorate pandemiei COVID-19.

Studiul

Studiul, conceput în conformitate cu standardele etice ale Declarației de la Helsinki versiunea 2013, a fost aprobat de comitetul de revizuire instituțional al Facultății de Medicină Mannheim a Universității Heidelberg.

Această cercetare cuprinzătoare a implicat 317 adulți tineri sănătoși cu vârste între 18 și 28 ani în studiul principal, recrutați între septembrie 2014 și noiembrie 2018, și un eșantion suplimentar de replicare de 30 de adulți sănătoși cu vârste între 18 și 63 de ani, recrutați în timpul pandemiei COVID-19 între decembrie 2019 și iulie 2022.

Studiul a utilizat accelerometre pentru monitorizarea activității fizice și jurnale electronice pe smartphone pentru a înregistra interacțiunile sociale și stările emoționale, oferind date în timp real.

Constatări cheie

Constatările au evidențiat rolul semnificativ de moderare al activității fizice în relația dintre izolarea socială momentană și bunăstarea afectivă. Mai precis, niveluri mai înalte de activitate fizică au fost găsite a atenua impactul negativ al izolării sociale asupra dispoziției, cu o medie de 349 milli-g de activitate fizică (echivalentă cu mersul pe jos la aproximativ 5 km pe oră) necesară pentru a contracara aceste efecte adverse.

Mai mult, studiul a dezvăluit că indivizii cu o conectivitate funcțională mai mare în stare de repaus în cadrul Rețelei Modului Implicit (DMN), un marker neural asociat cu izolarea socială și riscul de depresie, erau deosebit de capabili să utilizeze activitatea fizică pentru a compensa deficitelor socio-afective momentane.

Implicații pentru sănătatea mintală

Aceste rezultate subliniază importanța activității fizice ca un mecanism compensatoriu puternic pentru persoanele cu un risc psihologic și neurobiologic mai mare de singurătate și depresie. Studiul a constatat, de asemenea, că indivizii cu rețele sociale mai mici, dar cu niveluri mai înalte de activitate fizică obișnuită, prezentau niveluri mai scăzute de singurătate trăsătură, evidențiind rolul protector al angajamentului fizic regulat.

În timpul blocării inițiale COVID-19, indivizii care au folosit eficient activitatea fizică ca mecanism compensatoriu au experimentat sentimente mai puțin frecvente de singurătate, demonstrând reziliența oferită de activitatea fizică chiar și în condiții restrictive, cum ar fi interdicțiile de circulație sau închiderile sălilor de sport.

Concluzii

În rezumat, acest studiu arată că activitatea fizică atenuează efectele adverse ale izolării sociale asupra dispoziției, folosind date din jurnal electronic și accelerometru pentru o analiză detaliată dincolo de cercetarea tradițională bazată pe chestionare. Mersul moderat s-a dovedit a reduce deficitele socio-afective, și mai mult în cazul celor cu un risc mai mare pentru tulburările afective. Constatările sugerează activitatea fizică ca o strategie cheie pentru îmbunătățirea sănătății mintale și ghidarea intervențiilor post-pandemie.

Data actualizare: 21-02-2024 | creare: 21-02-2024 | Vizite: 355

Bibliografie

Benedyk, A., Reichert, M., Giurgiu, M. et al.
Real-life behavioral and neural circuit markers of physical activity as a compensatory mechanism for social isolation.
Nat. Mental Health (2024),
DOI: 10.1038/s44220-024-00204-6,
https://www.nature.com/articles/s44220-024-00204-6
Image by serhii_bobyk on Freepik

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Nivelul scăzut al serotoninei nu determină apariția depresiei, ceea ce sugerează că antidepresivele ar putea dăuna sănătății

O revizuire recentă a celor mai importante studii efectuate în ultimii ani care investigau legătura dintre depre...

Mesageria text: un instrument eficient de psihoterapie (studiu)

Intervenția bazată pe mesaje text poate fi un instrument de psihoterapie promițător și fezabil din punct de ve...

Percepția asupra vârstei se modifică în timp

Conform unei noi cercetări din cadrul Universității din Michigan, percepția vârstei se modifică pe măsură c...

Tratamentul cu hormonul creșterii la copii ar putea intensifica simptomele depresiei
Dopomina poate fi un element cheie în înțelegerea rezistenței la stres
O clasă de medicamente antiinflamatoare ar putea reduce simptomele depresiei
Cei care practică binge-drinking depun mai mult efort pentru a empatiza

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Singurătatea la bătrânețe

Singurătatea la bătrânețe nu este doar o experiență emoțională, ci o problemă mai mare decât credem. Cân...

Singurătatea dăunează longevității

Cercetătorii au ajuns la concluzia că singurătatea și izolarea influențează longevitatea în aceeași măsur�...

Singurătatea, la fel de periculoasă ca obezitatea?

Singurătatea și izolarea socială sunt fenomene tot mai des întâlnite în rândul populației de pe glob și ar...

Izolarea socială afectează negativ prognosticul pacienților cu boli cardiovasculare

Izolarea socială este asociată unui risc mai mare de mortalitate prematură

Structura creierului este influențată de mediul social. Concluziile unui studiu desfășurat în Antarctica

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum