Sportul de orientare activă - ar putea lupta împotriva declinului cognitiv
Sportul de orientare activă (orienteering), care se bazează pe atletism, abilități de navigare și memorie, ar putea fi util ca o intervenție sau măsură preventivă în lupta împotriva declinului cognitiv legat de demență, potrivit unui nou studiu al Universității McMaster.
Cercetătorii au ipotetizat că cererile fizice și cognitive ale orientării active, care integrează exercițiul cu navigarea, ar putea stimula anumite părți ale creierului pe care strămoșii noștri le-au utilizat pentru vânătoare și cules. Creierul s-a modificat acum mii de ani pentru a se adapta la mediu prin crearea de noi căi neuronale.
Aceste funcții ale creierului nu mai sunt necesare pentru supraviețuirea astăzi, datorită conveniențelor moderne precum aplicațiile GPS și alimentației disponibile. Cercetătorii sugerează că este o chestiune de "folosește-l sau pierde-l".
"Viața modernă poate să lipsească de provocările cognitive și fizice de care creierul are nevoie pentru a prospera", spune Jennifer Heisz, Șeful de cercetare în sănătatea creierului și îmbătrânirea din McMaster University, care a supervizat cercetarea. "În absența navigării active, riscăm să pierdem acea arhitectură neurală."
La boala Alzheimer, pierderea capacității de a găsi drumul este unul dintre primele simptome, afectând jumătate din toți indivizii bolnavi, chiar și în stadiul cel mai ușor al bolii.
În studiu, publicat în revista PLoS ONE, cercetătorii au chestionat adulți sănătoși, cu vârste cuprinse între 18 și 87 de ani, cu grade diferite de pricepere în orientare activă (niciunul, intermediar, avansat și elite).
Persoanele care participă la orienteering au raportat o mai bună navigare spațială și memorie, sugerând că adăugarea elementelor de orientare în antrenamentele regulate ar putea fi benefică pe parcursul vieții.
Scopul orienteeringului este de a naviga prin alergare cât mai rapid posibil pe un teren necunoscut, găsind o serie de puncte de control folosind doar o hartă și o busolă. Cei mai pricepuți sportivi trebuie să treacă eficient între mai multe sarcini mentale, luând decizii rapide în timp ce se mișcă prin teren la un ritm alert.
Este o abilitate care sistemele GPS au eliminat din viața modernă, spun cercetătorii. Acest lucru poate afecta nu numai capacitatea noastră de a naviga, dar și capacitatea noastră de procesare spațială și memorie în general, deoarece aceste funcții cognitive depind de structurile neuronale care se suprapun.
Cercetătorii sugerează că există două modalități simple de a incorpora mai mult orienteering în viața de zi cu zi: opriți GPS-ul și utilizați o hartă pentru a vă găsi drumul atunci când călătoriți și provocați-vă - spațial - prin utilizarea unui traseu nou pentru alergat, plimbat sau mers cu bicicleta.
Cercetătorii au ipotetizat că cererile fizice și cognitive ale orientării active, care integrează exercițiul cu navigarea, ar putea stimula anumite părți ale creierului pe care strămoșii noștri le-au utilizat pentru vânătoare și cules. Creierul s-a modificat acum mii de ani pentru a se adapta la mediu prin crearea de noi căi neuronale.
Aceste funcții ale creierului nu mai sunt necesare pentru supraviețuirea astăzi, datorită conveniențelor moderne precum aplicațiile GPS și alimentației disponibile. Cercetătorii sugerează că este o chestiune de "folosește-l sau pierde-l".
"Viața modernă poate să lipsească de provocările cognitive și fizice de care creierul are nevoie pentru a prospera", spune Jennifer Heisz, Șeful de cercetare în sănătatea creierului și îmbătrânirea din McMaster University, care a supervizat cercetarea. "În absența navigării active, riscăm să pierdem acea arhitectură neurală."
La boala Alzheimer, pierderea capacității de a găsi drumul este unul dintre primele simptome, afectând jumătate din toți indivizii bolnavi, chiar și în stadiul cel mai ușor al bolii.
În studiu, publicat în revista PLoS ONE, cercetătorii au chestionat adulți sănătoși, cu vârste cuprinse între 18 și 87 de ani, cu grade diferite de pricepere în orientare activă (niciunul, intermediar, avansat și elite).
Persoanele care participă la orienteering au raportat o mai bună navigare spațială și memorie, sugerând că adăugarea elementelor de orientare în antrenamentele regulate ar putea fi benefică pe parcursul vieții.
Scopul orienteeringului este de a naviga prin alergare cât mai rapid posibil pe un teren necunoscut, găsind o serie de puncte de control folosind doar o hartă și o busolă. Cei mai pricepuți sportivi trebuie să treacă eficient între mai multe sarcini mentale, luând decizii rapide în timp ce se mișcă prin teren la un ritm alert.
Este o abilitate care sistemele GPS au eliminat din viața modernă, spun cercetătorii. Acest lucru poate afecta nu numai capacitatea noastră de a naviga, dar și capacitatea noastră de procesare spațială și memorie în general, deoarece aceste funcții cognitive depind de structurile neuronale care se suprapun.
Cercetătorii sugerează că există două modalități simple de a incorpora mai mult orienteering în viața de zi cu zi: opriți GPS-ul și utilizați o hartă pentru a vă găsi drumul atunci când călătoriți și provocați-vă - spațial - prin utilizarea unui traseu nou pentru alergat, plimbat sau mers cu bicicleta.
Data actualizare: 23-01-2023 | creare: 23-01-2023 | Vizite: 287
Bibliografie
Emma E. Waddington, Jennifer J. Heisz. Orienteering experts report more proficient spatial processing and memory across adulthood.
PLOS ONE, 2023; 18 (1)
https://journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371/journal.pone.0280435
©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.intră pe forum