Sistemul imun influențează inclusiv comportamentul
©
Autor: Patriche Silvia
Un studiu recent publicat de Facultatea de Medicină din St. Louis a făcut publică descoperirea că o moleculă produsă de sistemul imunitar poate influența comportamentul potrivit experimentelor realizate pe rozătoare.
Cercetătorii au descoperit că această moleculă produsă de sistemul imunitar este absorbită de neuronii din creier și este implicată în formarea comportamentului normal.
Această descoperire aduce din nou în prim-plan ideea că organismul și creierul sunt mai legate între ele decât se credea. Potrivit oamenilor de știință, molecula IL-17 este produsă de celulele imunitare care se află în apropierea zonei din creier care ar putea influența comportamentul anxios în rândul rozătoarelor.
IL-17 este o citochină care declanșează răspunsul imunitar la o infecție și „trimite” celulele imunitare în zona cu probleme. Aceeași moleculă a fost corelată cu autismul în studiile pe animale și cu depresia la om.
Totuși însă este un mister modul în care o moleculă imunitară precum IL-17 poate influența creierul mai ales că sistemul nervos nu posedă, în sine, un sistem imunitar iar puținele celulele care există în apropierea creierului nu produc IL-17. Studiul publicat recent arată însă o descoperire cu un potențial uriaș. Că țesuturile care înconjoară creierul conțin puține celule imunitare de tip gama-delta T, iar acestea produc IL-17.
Pentru a descoperi dacă această moleculă influențează comportamentul cercetătorii au expus rozătoarele mai multor teste de memorie, sociale și de anxietate. Rozătoarele fără celulele gama-delta T sau IL-17 erau similare celorlalte animale, cu excepția anxietății. În sălbăticie, rozătoarele care ies în spații deschise sunt expuse la prădători precum bufnițele sau șoimii, astfel că au dezvoltat o frică pentru spații deschise. Testele au presupus și expunerea rozătoarelor unor spații deschise. Rezultatele au fost surprinzătoare. Rozătoarele cu un nivel normal al celulelor gama-delta T și a IL-17 stăteau la marginea spațiului pentru experiment, în timp ce rozătoarele fără aceste molecule ieșeau în spațiul deschis, semnul unei anxietăți reduse.
Un alt lucru important care a fost descoperit constă în descoperirea unor neuroni din creier care au receptori pentru IL-17. Atunci când oamenii de știință au îndepărtat acești receptori de pe suprafața creierului astfel încât neuronii să nu mai detecteze prezența IL-17, rozătoarele au început să fie mai puțin vigilente.
Pe viitor, cercetătorii plănuiesc să găsească experimentele necesare pentru a testa aceste rezultate și pe om.
sursa: Science Daily
Cercetătorii au descoperit că această moleculă produsă de sistemul imunitar este absorbită de neuronii din creier și este implicată în formarea comportamentului normal.
Această descoperire aduce din nou în prim-plan ideea că organismul și creierul sunt mai legate între ele decât se credea. Potrivit oamenilor de știință, molecula IL-17 este produsă de celulele imunitare care se află în apropierea zonei din creier care ar putea influența comportamentul anxios în rândul rozătoarelor.
IL-17 este o citochină care declanșează răspunsul imunitar la o infecție și „trimite” celulele imunitare în zona cu probleme. Aceeași moleculă a fost corelată cu autismul în studiile pe animale și cu depresia la om.
Totuși însă este un mister modul în care o moleculă imunitară precum IL-17 poate influența creierul mai ales că sistemul nervos nu posedă, în sine, un sistem imunitar iar puținele celulele care există în apropierea creierului nu produc IL-17. Studiul publicat recent arată însă o descoperire cu un potențial uriaș. Că țesuturile care înconjoară creierul conțin puține celule imunitare de tip gama-delta T, iar acestea produc IL-17.
Pentru a descoperi dacă această moleculă influențează comportamentul cercetătorii au expus rozătoarele mai multor teste de memorie, sociale și de anxietate. Rozătoarele fără celulele gama-delta T sau IL-17 erau similare celorlalte animale, cu excepția anxietății. În sălbăticie, rozătoarele care ies în spații deschise sunt expuse la prădători precum bufnițele sau șoimii, astfel că au dezvoltat o frică pentru spații deschise. Testele au presupus și expunerea rozătoarelor unor spații deschise. Rezultatele au fost surprinzătoare. Rozătoarele cu un nivel normal al celulelor gama-delta T și a IL-17 stăteau la marginea spațiului pentru experiment, în timp ce rozătoarele fără aceste molecule ieșeau în spațiul deschis, semnul unei anxietăți reduse.
Un alt lucru important care a fost descoperit constă în descoperirea unor neuroni din creier care au receptori pentru IL-17. Atunci când oamenii de știință au îndepărtat acești receptori de pe suprafața creierului astfel încât neuronii să nu mai detecteze prezența IL-17, rozătoarele au început să fie mai puțin vigilente.
Pe viitor, cercetătorii plănuiesc să găsească experimentele necesare pentru a testa aceste rezultate și pe om.
sursa: Science Daily
Data actualizare: 17-09-2020 | creare: 17-09-2020 | Vizite: 545
Bibliografie
1. Immune system affects mind and body, study indicates, https://www.sciencedaily.com/releases/2020/09/200914131915.htm2. Meningeal γδ T cells regulate anxiety-like behavior via IL-17a signaling in neurons, https://www.nature.com/articles/s41590-020-0776-4
©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Implant silicon sani
- Pentru cei cu anxietate si atacuri de panica FOARTE IMPORTANT
- GRUP SUPORT PENTRU TOC 2014
- Histerectomie totala cu anexectomie bilaterala
- Grup de suport pentru TOC-CAP 15
- Roaccutane - pro sau contra
- Care este starea dupa operatie de tiroida?
- Helicobacter pylori
- Medicamente antidepresive?
- Capsula de slabit - mit, realitate sau experiente pe oameni