Semaglutida prezintă beneficii renale semnificative la pacienții obezi non-diabetici cu boli de inimă

Studiul discutat în Nature Medicine explorează efectele semaglutidei, un agonist al receptorului pentru peptide-1 asemănătoare glucagonului (GLP-1RA), asupra funcției renale la pacienți obezi, non-diabetici cu boli cardiovasculare. Acesta urmărește rezultatele studiului SELECT, care inițial a relevat că semaglutida reduce evenimentele cardiovasculare adverse majore (ECVM) cu 20%, dar nu a analizat beneficiile asupra funcției renale.
Obiectivul principal a fost să determine impactul semaglutidei asupra unor parametri specifici de funcție renală, precum rata de filtrare glomerulară (RFG) și albuminuria. Aproximativ 20% din pacienții incluși aveau o RFG compromisă sau un raport albumină/creatinină în urină (ARC) peste normal la începutul studiului.

Analiza a inclus 17.604 pacienți, dintre care 8.803 au primit semaglutidă și 8.801 placebo. Studiul a urmărit un punct final compozit, incluzând decesul din cauza bolii renale, necesitatea dializei sau transplantului renal, o scădere cronică a RFG cu 50% sau mai mult față de bază, sau apariția macroalbuminuriei persistente.

Rezultatele au indicat că 1,8% dintre cei tratați cu semaglutidă, comparativ cu 2,2% din grupul placebo, au întâmpinat unul sau mai multe dintre aceste evenimente, semnificând o reducere de 20% a riscului. Această scădere a riscului a fost influențată în principal de o frecvență redusă a macroalbuminuriei și de o reducere mai mică a RFG.

Pe parcursul a doi ani, scăderea în RFG a fost mai mică cu 0,75 mL/min/1,73 m2 în grupul semaglutidă față de placebo. În special, pacienții cu o RFG inițială de 60 mL/min/1,73 m2 sau mai puțin au prezentat o creștere a RFG în ambele grupuri, dar mai accentuată (cu 2,2 mL/min/1,73 m2) în cazul tratamentului cu semaglutidă.

Efectele adverse au fost mai frecvente la cei tratați cu semaglutidă, majoritatea afectând tractul gastrointestinal, iar probabilitatea de a întrerupe tratamentul din cauza acestor efecte a fost mai mare la pacienții cu funcție renală slabă la începutul studiului.

Concluzia studiului arată că tratamentul săptămânal cu semaglutidă este asociat cu o reducere de 22% a evenimentelor renale adverse. Beneficiile semnificative asociate cu semaglutida ar putea fi atribuite prevenirii declinului nivelurilor RFG sau inducerii creșterii acestora. Studiul sugerează că efectele benefice ale GLP-1RA asupra rinichilor pot fi mediate indirect prin pierderea în greutate, care duce la scăderea nivelurilor de zahăr din sânge și a tensiunii arteriale, dar și direct, prin efecte asupra fluxului sanguin renal, inflamației și daunelor oxidative. Cercetările ulterioare sunt necesare pentru a clarifica mecanismele prin care GLP-1RA își exercită efectivitatea.

sursa: News Medical