Rolul geneticii în influența cofeinei asupra sănătății rinichilor

Băuturile care conțin cofeină, precum cafeaua și ceaiul, sunt larg consumate la nivel mondial. Cofeina este, de asemenea, prezentă în viața de zi cu zi în băuturile energizante, băuturile carbogazoase și medicamentele analgezice. Având în vedere prevalența crescută a bolilor renale, există o preocupare că un consum crescut de cofeină ar putea avea efecte adverse asupra rinichilor. Cu toate acestea, impactul exact al consumului de cofeină asupra funcției renale rămâne neclar. Studii experimentale pe modele animale au sugerat că cofeina poate crește rezistența vasculară renală și proteinuria, ducând la insuficiență renală.
Într-un articol recent publicat în revista Nutrients, cercetătorii au evaluat relația dintre consumul de cafea și predispoziția genetică la metabolizarea cofeinei cu funcția renală. Cercetările au obținut statistici de asociere genetică pentru nivelurile plasmatice de cofeină și aportul de cofeină din studii de asociere genom-wide (GWAS) care au inclus între 9.876 și mai mult de 47.000 de indivizi de descendență europeană. S-au concentrat pe genele CYP1A2 și AHR, care sunt implicate în metabolizarea cofeinei, și au analizat polimorfismele de nucleotid singular (SNPs) în apropierea acestor gene. Parametrii renal-specifici evaluați au inclus rata de filtrare glomerulară estimată (eGFR), azotul ureic din sânge (NUS), sodiul urinar, raportul albumină-creatinină (RAC) și riscul de boală renală cronică (BRC).

Rezultatele au arătat că nivelurile mai ridicate de cofeină plasmatică prezise genetic au avut un efect negativ asupra eGFR, conform cu studiile experimentale anterioare. Pe de altă parte, o predispoziție genetică mai mare la consumul de cofeină a avut un efect protector asupra funcției renale, crescând eGFR și reducând riscul de BRC. Această discrepanță a fost atribuită probabil faptului că metabolizatorii rapizi de cofeină necesită un aport mai mare de cofeină pentru a atinge același efect psihostimulant ca metabolizatorii lenți.

În plus, nivelurile ridicate de cofeină plasmatică prezise genetic au avut asocieri negative cu doi markeri biologici ai progresiei BRC, sodiul urinar și NUS, dar nu cu RAC. Nu au fost găsite dovezi ale unui efect nociv al nivelurilor plasmatice de cofeină prezise genetic asupra albuminuriei.

În rezumat, studiul randomizat actual a demonstrat că consumul de cafea și predispoziția genetică la metabolizarea cofeinei au efecte contrastante asupra funcției renale. Cu toate acestea, studiul nu a putut determina dacă efectele observate au fost determinate de efectele adverse ale nivelurilor ridicate de cofeină în plasmă sau de protecția conferită de consumul mai mare de băuturi cu cofeină. Astfel, studii viitoare ar trebui să investigheze aceste aspecte.

Având în vedere expertiza dvs. în domeniul medical, poate fi interesant de explorat cum aceste descoperiri se pot traduce în practica clinică, în special în managementul pacienților cu risc de boală renală cronică.

sursa: News Medical
foto: Aleksey Korchemkin/Shutterstock.com