Renunțarea la vapat: provocări cu care se confruntă tinerii

Cercetările publicate în International Journal of Environmental Research and Public Health analizează caracteristicile tinerilor adulți care utilizează exclusiv țigări electronice (e-cigarette) și caută ajutor pentru renunțarea la acest obicei. Cercetarea pornește de la nevoia urgentă de soluții adaptate specific acestei categorii de vârstă, întrucât prevalența consumului de țigări electronice la adulții tineri (18-24 ani) din Statele Unite se situează între 11% și 26,2%. Deși mulți încearcă să se lase de vapat, există puține intervenții dezvoltate special pentru această grupă de populație, iar abordările cele mai eficiente rămân neclare.
Studiul și-a propus să descrie profilul tinerilor adulți interesați să renunțe la vapat și să identifice eventuale diferențe între cei dispuși să participe la consiliere telefonică și cei care nu doresc acest tip de sprijin. Cercetarea a inclus 981 de participanți înscriși într-un trial clinic randomizat, realizat la distanță, pentru sprijin în renunțarea la țigările electronice. Aceștia au fost împărțiți în patru grupuri, care au primit combinații diferite de intervenții: suport mobil (mHealth), terapie cu nicotină (NRT) timp de opt săptămâni cu sau fără mHealth, și grup de control.

Profilul participanților

Peste 72% dintre tinerii adulți care foloseau țigări electronice și căutau ajutor erau femei, iar în jur de 70% se identificau ca albi. Aproximativ 57% aveau studii superioare sau formare vocațională. Majoritatea erau utilizatori zilnici de țigări electronice, peste 87% vapând de cel puțin un an. Mulți au prezentat un grad ridicat de dependență, conform indicelui de dependență pentru e-țigări (Pennsylvania State E-cigarette Dependence Index).

Motivele pentru care doreau să renunțe includeau îngrijorări legate de sănătate, dorința de a scăpa de dependență, reducerea costurilor și alte motive personale. Aproximativ 88% încercaseră deja să se lase de vapat, iar circa 31% folosiseră anterior medicație pentru încetarea fumatului (în special NRT sub formă de gumă, plasture sau pastilă). În rândul participanților, consumul de alcool și canabis era frecvent, asemănător cu cel din rândul celor care nu participaseră activ la studiu.

Probleme de sănătate mentală și nivel de stres

Un aspect important este incidența ridicată a problemelor de sănătate mintală: 44,8% dintre participanți au avut un screening pozitiv pentru depresie, 55,4% pentru anxietate și 73,1% pentru nivel crescut de stres. Ratele de anxietate și depresie au fost și mai mari în rândul celor care nu au mers mai departe cu consilierea telefonică.

Limite și implicații

Studiul a prezentat limitări privind diversitatea participanților, care nu reflectă pe deplin populația SUA. De asemenea, recrutarea exclusiv online și perioada coincidentă cu pandemia COVID-19 ar fi putut influența nivelul de stres și disponibilitatea de a participa la intervenții. În plus, nu se pot exclude prezența unor participanți falși (fraudulenți) datorită naturii complet la distanță a cercetării.

Chiar dacă s-au luat în considerare factori demografici, psiho-sociali, comportamentali și legate de consumul de tutun, pot exista alți factori externi care au influențat deciziile participanților cu privire la consilierea telefonică.

Direcții viitoare

Rezultatele subliniază necesitatea unor studii suplimentare pentru a înțelege mai bine cum pot fi implicați și susținuți tinerii adulți în programe de renunțare la țigărilu electronice, luând în considerare atât nevoile lor comportamentale și psihologice, cât și preferințele lor privind tipul de intervenție (online, telefonic, combinații cu NRT). În plus, viitoarele cercetări ar trebui să exploreze barierele cognitive și să analizeze mai atent preferințele acestui segment de populație pentru a dezvolta intervenții mai eficace și mai atractive, cu scopul de a crește probabilitatea de succes în renunțarea la vapat.

sursa: News Medical