Un studiu prezentat la Congresul ESC 2024 a evidențiat faptul că pacienții cu boală coronariană stabilă care au renunțat la fumat în orice moment după diagnostic au redus riscul unui eveniment major cu aproape 50%. În contrast, reducerea obiceiului de a fuma a avut un impact minim asupra riscului cardiovascular la acești pacienți.
Contextul și desfășurarea studiului
Registrul internațional CLARIFY (prospeCtive observational LongitudinAl RegIstry oF patients with stable coronary arterY disease) a evaluat impactul statutului de fumător asupra evenimentelor cardiovasculare la pacienții cu boală coronariană. Registrul a inclus 32.378 de pacienți cu această afecțiune, iar studiul a analizat apariția unui eveniment cardiovascular advers major (MACE), definit ca deces cardiovascular sau infarct miocardic, în decurs de cinci ani de urmărire.
Pacienții au fost incluși în studiu la o medie de 6,5 ani după diagnosticarea bolii coronariene. La momentul includerii, 13.366 de pacienți (41,3%) nu fumasera niciodată, 14.973 (46,2%) erau foști fumători, iar 4.039 (12,5%) erau fumători activi. Dintre foștii fumători care fumau la momentul diagnosticării bolii coronariene, 72,8% au renunțat la fumat în anul următor, în timp ce doar 27,2% au renunțat în anii următori.
Potrivit autorului studiului, Dr. Jules Mesnier de la Spitalul Bichat-Claude Bernard din Paris, „primul an după diagnostic a fost fereastra crucială pentru renunțarea la fumat. La momentul diagnosticării, trebuie să subliniem importanța renunțării și să sprijinim pacienții în această provocare."
Rezultatele studiului
Pacienții care au renunțat la fumat după diagnosticarea bolii coronariene au îmbunătățit semnificativ rezultatele cardiovasculare, indiferent de momentul în care au renunțat, cu o reducere de 44% a riscului de MACE (hazard ratio ajustat [HR] 0,56; interval de încredere 95% [CI] 0,42–0,76; p<0,001). În schimb, riscul de MACE nu a fost semnificativ modificat la fumătorii care au redus cantitatea de tutun consumată comparativ cu cei care nu și-au schimbat obiceiurile de fumat (HR ajustat 0,96; 95% CI 0,74–1,26; p=0,78).
Mai mult, riscul de MACE după diagnosticarea bolii coronariene a crescut cu 8% pentru fiecare an suplimentar de fumat activ (HR ajustat 1,08; 95% CI 1,04–1,12 per an). Deși fumătorii care au renunțat la fumat au obținut o reducere rapidă și semnificativă a riscului de MACE comparativ cu fumătorii activi, aceștia nu au reușit niciodată să ajungă la nivelul de risc cardiovascular al pacienților care nu au fumat niciodată, chiar și după ani de zile de renunțare la fumat.
Concluzii și implicații clinice
Dr. Mesnier a subliniat importanța renunțării la fumat, afirmând că „nu este niciodată prea devreme sau prea târziu să renunțați la fumat, deși cu cât un pacient renunță mai devreme, cu atât este mai bine pentru reducerea riscului cardiovascular. Și nu este suficient să reduci fumatul. Mesaje scurte și clare sunt necesare pentru fumători la fiecare intervenție medicală, subliniind nevoia de a renunța. Să le spunem pacienților că își pot reduce riscul unui eveniment major sau al decesului la jumătate – așa cum am demonstrat aici – este un mesaj puternic."
Măsurile pentru promovarea renunțării la fumat includ sfaturi scurte, consiliere și intervenții comportamentale, precum și terapie farmacologică.
Boala coronariană
Boala coronariană este o afecțiune caracterizată prin îngustarea arterelor coronare care furnizează sânge oxigenat inimii. Aceasta poate duce la angină pectorală, infarct miocardic și, în cazuri grave, la insuficiență cardiacă. Factorii de risc includ hipertensiunea arterială, nivelurile ridicate de colesterol, obezitatea, diabetul și, mai ales, fumatul. Tratamentul bolii coronariene implică modificări ale stilului de viață, medicație și, în unele cazuri, proceduri chirurgicale. Renunțarea la fumat este una dintre cele mai eficiente metode de a preveni progresia bolii și de a reduce riscul de complicații severe.