Au fost descoperite noi mecanisme de reparare a daunelor produse de alcool asupra ADN-ului

Cercetătorii de la Institutul Hubrecht, împreună cu omologii de la Laboratorul de Biologie Moleculară din Cambridge, au descoperit o nouă modalitate prin care corpul uman poate să repare daunele cauzate de unul dintre produșii rezultați în urma degradării alcoolului asupra ADN-ului.
Cercetările subliniază legătura dintre consumul de alcool și riscul crescut de dezvoltare a cancerului.

Expunerea la radiații, cât și consumul unor substanțele toxice reprezintă cauzele principale ale deteriorării ADN-ului uman și un important factor de risc pentru cancer. Consumul regulat de alcool este considerat un factor de risc pentru numeroase boli asociate cu modificarea structurii ADN-ului. Acetaldehida, ce rezultă din metabolizarea alcoolului în organism, determină formarea unor legături intercatenare periculoase pentru ADN, care împiedică diviziunea celulară și producția de proteine. Într-un final, agresarea constantă a ADN-ului poate cauza moartea celulară și apariția cancerului.

Celulele corpului uman posedă mecanisme cu ajutorul cărora repară daunele asupra ADN-ului. Linia principală de apărare împotriva daunelor produse de acetaldehidă este enzima dehidrogenaza aldehida 2 (ALDH2) care descompune acetaldehida înainte ca aceasta să devină periculoasă pentru organism. Cu toate acestea, cercetările au arătat că anumite mutații ale genei codifică enzima dehidrogenaza aldehida, astfel că nu toate organismele pot descompune acetaldehida. Atunci când nu este descompus, produsul de metabolism al etanolului provoacă modificări ireversibile asupra ADN-ului. Conform datelor, peste două miliarde de persoane de pe glob au o mutație pe genă și sunt predispuși să dezvolte cancer legat de alcool.

Cercetătorii au identificat două mecanisme care repară deteriorarea ADN-ului indusă de alcool și care ar putea să reprezinte prima linie de apărare împotriva acestor deteriorări, pentru persoanele cu mutații care codifică enzima ALDH2. Studiile clinice au fost efectuate folosind extracte proteice obținute din ouăle broaștei xenopus laevis. Rezultatele studiului au fost publicate recent în revista științifică Nature.

sursa: Science Daily