Relația dintre stilul de viață din copilărie și simptomele sănătății mintale în adolescență

Afecțiunile de sănătate mintală, mai ales depresia și anxietatea, sunt printre primele cauze de dizabilitate la nivel global, iar adolescenții sunt un grup deosebit de vulnerabil. Factorii de stil de viață precum activitatea fizică (AF), timpul sedentar, durata somnului și calitatea dietei au fost studiați ca posibile căi de prevenție a problemelor psihologice în rândul copiilor și adolescenților. Totuși, majoritatea studiilor fie au fost transversale, fie s-au concentrat doar pe un singur comportament, ceea ce lasă neclarități privind rolul combinat al acestor factori asupra sănătății mintale.
Un nou studiu finlandez longitudinal a investigat asocierea dintre comportamentele de stil de viață din copilărie (activitate fizică, comportament sedentar, somn și calitatea dietei) și simptomele de sănătate mintală în adolescență. Studiul aduce date noi privind contribuția activității fizice supravegheate, a timpului petrecut în fața ecranelor (inclusiv pe dispozitive mobile) și a altor factori comportamentali la apariția sau agravarea simptomelor depresive și a stresului perceput la tineri.

Metodologie

Participanți

Studiul Physical Activity and Nutrition in Children (PANIC) s-a desfășurat pe 504 copii (cu vârste între 6 și 9 ani la momentul inițial) dintr-o populație generală din Finlanda.
Aceștia au fost urmăriți timp de 8 ani, până în adolescență, iar datele incluse în analize s-au concentrat pe asocierile dintre comportamentele de stil de viață (evaluate în copilărie și pe parcurs) și simptomele de sănătate mintală (evaluate la 8 ani de la start).
187 de adolescenți (68% dintre participanții care s-au prezentat la evaluările finale) au avut date valide pentru comportamentele auto-raportate și simptomele de sănătate mintală, în timp ce 170 de adolescenți au avut date valide pentru măsurători dispozitiv și sănătate mintală.

Evaluarea comportamentelor de stil de viață

1. Auto-raportări ale activității fizice (AF) și timpului petrecut în fața ecranelor (screen time - ST):

Activitate fizică totală (AF total) și exerciții supravegheate (sport organizat), activitate fizică nesupravegheată (joc liber).
Timp sedentar asociat ecranelor (ST total) și subtipuri: televizor, computer, dispozitive mobile (telefon/tabletă).

2. Măsurători cu accelerometrul (Actiheart):

Evaluarea activității fizice (ușoară, moderată, viguroasă) și a timpului sedentar pe parcursul a cel puțin 4 zile.
Durata somnului: numărul de ore în care copilul/adolescentul era inactiv și dormea noaptea.

3. Calitatea dietei - evaluată prin Baltic Sea Diet Score (BSDS), bazat pe jurnalele alimentare ale copiilor (2-4 zile consecuitive).

Cumularea comportamentelor pe 8 ani (AUC)

Pentru a surprinde expunerea pe termen lung (copilărie-adolescență), s-a folosit metoda aria de sub curbă (AUC), luând în considerare valorile colectate la trei momente cheie (inițial, după 2 ani și după 8 ani). Astfel, s-au obținut valori integrate pentru fiecare comportament (de ex., AF, ST) care reflectă nivelurile cronice de expunere.

Evaluarea simptomelor de sănătate mintală

La final (8 ani de la start), adolescenții au completat:
- Cohen Perceived Stress Scale (stres perceput)
- Beck Depression Inventory (simptome depresive)

Rezultate

Activitatea fizică auto-raportată

Adolescenții care au raportat mai multă AF totală și AF supravegheată între copilărie și adolescență au manifestat niveluri mai scăzute de stres perceput și simptome depresive.
Odată ce s-a luat în considerare timpul petrecut în fața ecranelor, puterea asocierii dintre AF și sănătatea mintală a scăzut, sugerând că timpul la ecrane poate fi un predictor mai puternic.

Timpul la ecrane (screen time) auto-raportat

ST total, precum și utilizarea dispozitivelor mobile pe perioada copilăriei-adolescenței au fost asociate în mod consistent cu niveluri mai mari de stres perceput și simptome depresive.
Efectele au fost considerate de mărime moderată pentru simptomele depresive, subliniind potențialul puternic dăunător al expunerii excesive la ecrane.

Măsurătorile cu accelerometrul

Nici activitatea fizică totală măsurată prin dispozitiv, nici comportamentul sedentar măsurat obiectiv și nici durata somnului nu au prezentat asocieri semnificative cu simptomele mintale.
În schimb, la băieți, activitatea fizică ușoară (bazată pe dispozitiv) s-a asociat surprinzător cu o creștere a scorurilor de stres și depresie, deși mecanismul exact rămâne neclar.

Calitatea dietei și somnul

Diet Score și durata somnului estimate pe parcursul celor 8 ani nu au arătat asocieri semnificative cu simptomele de sănătate mintală în adolescență.
Autorii sugerează că participanții au avut, în general, un regim alimentar relativ bun și ore suficiente de somn, ceea ce ar putea explica lipsa unei relații evidente.

Diferențe în funcție de sex

Băieții au arătat o relație mai clară între AF totală/AF nesupravegheată și reducerea stresului, sugerând posibile diferențe de gen în felul în care activitatea fizică contribuie la starea emoțională.

Interacțiunile dintre comportamente

Adolescenții cu niveluri scăzute de AF și timp ridicat la ecrane au prezentat cele mai mari scoruri la stres și simptome depresive, subliniind că o combinație de comportamente nesănătoase are impact negativ mai pronunțat asupra sănătății mintale.

Concluzii

Studiul arată că excesul de timp petrecut la ecrane (în special pe dispozitive mobile), pe durata copilăriei și adolescenței, este semnificativ asociat cu simptomele depresive și stresul perceput în adolescență.
Activitatea fizică auto-raportată, mai ales cea supravegheată, se leagă de scăderea simptomelor psihologice, însă această asociere scade atunci când se controlează efectul timpului la ecrane.
Calitatea dietei și durata somnului nu au arătat relații puternice cu stresul sau depresia, în contextul acestui eșantion cu regim relativ adecvat de alimentație și somn.
Conform autorilor, reducerile de timp pe ecran combinate cu menținerea unei activități fizice regulate pot avea beneficii pentru sănătatea mintală a adolescenților. Sunt necesare studii viitoare pentru a confirma rolul reducerii timpului la ecrane în contextul unor intervenții preventive.

Prevenirea simptomelor depresive și a stresului în rândul tinerilor poate fi optimizată prin reducerea timpului petrecut la ecrane, promovarea exercițiilor supravegheate și consolidarea unor obiceiuri globale sănătoase pe termen lung, încă din copilărie.

Data actualizare: 17-02-2025 | creare: 17-02-2025 | Vizite: 44

Bibliografie

Haapala EA, Leppänen MH, Kosola S, et al. Childhood Lifestyle Behaviors and Mental Health Symptoms in Adolescence. JAMA Netw Open. 2025;8(2):e2460012. doi:10.1001/jamanetworkopen.2024.60012

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Cum poate trata depresia terapia cu lumină

Terapia cu lumină poate ajuta la îmbunătățirea dispoziției persoanelor cu tulburare afectivă sezonieră în ...

COVID-19 poate crește riscul de afecțiuni psihiatrice

Un nou studiu al cercetătorilor de la Universitatea de Stat din Oregon arată că pacienții care au fost infecta�...

Mamele care alăptează au un risc mai mic de boli mintale

Un studiu publicat recent de cercetătorii de la Universitatea din Massachusetts a concluzionat că există o legă...

Sentimentul unui scop în viață este benefic pentru sănătatea emoțională a adolescenților
Un supliment dietetic, utilizat pentru completarea tratamentului schizofreniei
Rolul vital al relației terapeutice în tratamentul cu substanțe psihedelice
Cum îi pot proteja părinții pe copii de materialele cu conținut pentru adulți

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Îngrijorarea excesivă afectează sănătatea adolescenților pe termen lung

Grijile zilnice ale adolescenților și nivelul ridicat de cortizol duc la creșterea complicațiilor medicale la v...

Sedentarismul, asociat cu un risc crescut de depresie în adolescență

Perioada îndelungată de timp petrecută stând nemişcat, fără activitate fizică, creşte riscul apariției si...

Stresul din perioada peripuberității duce la creșterea țesutului adipos și reduce sociabilitatea la masculi

Între sfârșitul copilăriei și începutul adolescenței, există o fereastră critică de timp d...

Venitul familiei ca predictor important al sănătății și rezultatelor educaționale în adolescență

Legătura dintre trauma copilăriei și tulburările psihiatrice la adolescenți

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

Anxietate/Atacuri de panica sau pur si simplu oboseala?

intră pe forum