Reducerea stresului și îmbunătățirea sănătății mentale prin exerciții de respirație

Un studiu publicat în Scientific Reports sugerează că practicarea exercițiilor de respirație poate ajuta la reducerea stresului și la îmbunătățirea sănătății mentale.

Practicile de respirație datează din antichitate, cum ar fi yoga (India), respirația vaselor (Tibet) și Tai chi (China). Beneficiile sale asupra spiritualității, stării mentale și fizice și bunăstării au fost transmise din generație în generație. În prezent, tehnica de control a respirației este, de asemenea, promovată de către medici și cercetători și câștigă din ce în ce mai multă popularitate, în special în țările dezvoltate. Efectele terapeutice benefice ale practicii respirației au devenit mai cunoscute din cauza epidemiei de coronavirus din 2019 (COVID-19) și a efectelor respiratorii asociate. În ciuda beneficiilor cunoscute, tehnicile de respirație a fost insuficient investigate de către comunitatea științifică.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) identifică stresul ca un factor major care contribuie la bolile netransmisibile, cauzând mai multe probleme de sănătate mintală (cum ar fi anxietatea și depresia) și afectiuni fizice (cum ar fi hipertensiunea). Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) este recomandată și acceptată ca opțiune de tratament pentru astfel de tulburări mentale. Cu toate acestea, aceasta nu oferă o soluție definitivă și necesită un tratament și consiliere prelungite sub supravegherea unui terapeut calificat.

Tehnica de control a respirației poate fi predată ușor și de la distanță, online sau offline, făcând-o semnificativ mai economică și accesibilă.

Cercetătorii au descris mai multe mecanisme care să explice efectele benefice ale practicării respirației lente:

• - modularea sistemului nervos central (SNC),
• - teoria polivagală,
• - interocepția și enterocepția,
• - creșterea variației ritmului cardiac prin modularea sistemului nervos autonom (SNA) și
• - acțiunea parasimpatică accentuată.

Stresul, depresia și anxietatea afectează activitatea SNA și scad variabilitatea ritmului cardiac (VRC sau HRV-heart rate variability). Modificarea respirației afectează semnalele neurologice trimise de sistemul respirator, influențând părți ale creierului care reglementează gândurile, emoțiile și comportamentul.

În plus, respirația lentă sincronizează unde cerebrale, îmbunătățind comunicarea dintre diferite părți ale creierului. Pe de altă parte, respirația rapidă induce voluntar stres tranzitoriu, care ajută la îmbunătățirea rezistenței la stres.

Dovezile actuale propun că o singură ședință de respirație lentă adâncă modifică tonusul vagal (măsurat prin VRC) și atenuează anxietatea la adulți. Prin urmare, respirația poate fi comparată cu practicile de conștientizare și meditație. Meditația și respirația de 5-6 respirații/minut îmbunătățesc VRC-ul.

Acest lucru este comparabil cu dispozitivul de biofeedback electronic aprobat de Food and Drug Administration (FDA). Un efect de zece ori mai mare poate fi obținut prin practicarea meditației și respirației lente.

Concluzii

Studiul sugerează că practicarea exercițiilor de respirație poate ajuta la reducerea stresului și la îmbunătățirea sănătății mentale. Acest studiu a arătat că respirația lentă poate fi eficientă în tratarea stresului și a problemelor de sănătate mintală, și poate fi accesibilă și economică prin predarea online sau offline. Mai multe cercetări sunt necesare pentru a înțelege mecanismele exacte prin care respirația poate avea aceste efecte pozitive asupra sănătății mentale și fizice, dar rezultatele acestui studiu sunt promițătoare.