Profilul microbian intestinal poate prezice riscul de evenimente cardiovasculare recurente

Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de mortalitate la nivel global. În ciuda tratamentelor intensive și a strategiilor de prevenție secundară, unul din trei pacienți cu boală coronariană dezvoltă un nou eveniment cardiovascular major (EVCVM). În acest context, cercetătorii din cadrul studiului CORDIOPREV au investigat rolul microbiotei intestinale ca posibil predictor al riscului de evenimente cardiovasculare recurente la pacienții cu boală coronariană cronică, urmărind să identifice un profil microbian asociat cu incidența EVCVM și să dezvolte un scor de risc bazat pe compoziția intestinală bacteriană.
Microbiota intestinală este tot mai recunoscută ca un organ metabolic activ, implicat în homeostazia lipidică, inflamația sistemică și integritatea barierei intestinale - toate fiind mecanisme relevante în dezvoltarea aterosclerozei. Anterior, s-a demonstrat asocierea metabolitului TMAO, derivat din microbiotă, cu infarctul miocardic. Cu toate acestea, până acum nu a fost identificat un model specific de microbiotă intestinală asociat riscului de evenimente cardiovasculare recurente în prevenția secundară.

Despre studiu

Populația studiată și designul cercetării

Studiul CORDIOPREV a inclus 1002 pacienți cu boală coronariană cronică, urmăriți timp de 7 ani, care au fost randomizați pentru a urma fie o dietă mediteraneană, fie una săracă în grăsimi. Dintre aceștia, 679 de pacienți au furnizat probe fecale adecvate pentru analiza microbiotei. Grupul EVCVM a inclus 132 de pacienți care au suferit un nou eveniment cardiovascular major, iar grupul non-EVCVM a inclus 547 de pacienți fără recurență.

Parametrii clinici

Pacienții din grupul EVCVM au prezentat, la momentul inițial:

• Circumferință abdominală, glicemie și HbA1c semnificativ mai mari
• Presiune arterială sistolică crescută
• Niveluri mai scăzute de colesterol HDL

Analiza microbiotei intestinale

Probele au fost procesate prin secvențiere 16S rRNA, urmată de analiză bioinformatică cu QIIME2 și clasificare taxonomică pe baza bazei de date SILVA. S-au analizat diferențele de diversitate (alfa și beta), precum și abundența relativă a taxonilor bacterieni.

Rezultate

Profil microbian diferențiat între EVCVM și non-EVCVM

• Grupul EVCVM a prezentat o abundență crescută de Clostridia, Christensenellales, Lactobacillus, o familie din Eubacterium coprostanoligenes și un gen necunoscut din Ruminococcaceae
• Grupul non-EVCVM a avut niveluri mai ridicate din Bacteroides, Akkermansia, Subdoligranulum, Proteobacteria, Actinobacteria

Această diferențiere a fost evidențiată în mod clar în analiza „arbore de căldură”, iar taxonii selectați au fost implicați anterior în inflamație, disbioză și metabolisme pro-aterogene.

Construirea scorului de risc microbian

Un scor de risc bazat pe microbiotă a fost calculat prin combinarea abundenței relative a celor 10 taxoni bacterieni selectați cu coeficienții din regresiile Cox. Rezultatele au arătat:

• HR neajustat pentru pacienții cu scor ridicat: 2,01 (IC95%: 1,37–3,22)
• HR ajustat complet (vârstă, dietă, sex, fumat, LDL-C, IMC, diabet zaharat tip 2, hipertensiune): 2,03 (IC95%: 1,31–3,15)
• AUC pentru setul de validare: 68.6 %, superioară modelelor TRS2P și SMART utilizate în prezent

Asocierea cu endotoxemia postprandială

Pacienții din grupul EVCVM au avut un răspuns crescut postprandial de LPS (lipopolizaharidă), ceea ce sugerează o permeabilitate intestinală mai mare, asociată cu translocarea bacteriană și inflamația sistemică - mecanisme bine documentate în patogeneza cardiovasculară.

Analize suplimentare

În cadrul analizei pe componente ale EVCVM, scorul a avut cea mai mare capacitate predictivă pentru:

• Boală arterială periferică (AUC: 84,4 %)
• Accident vascular cerebral ischemic (AUC: 81,2 %)

Scorul a fost testat și în subgrupuri cu diabet zaharat sau sindrom metabolic, demonstrând consistență.

Concluzii

Acest studiu confirmă că microbiota intestinală este asociată cu riscul de evenimente cardiovasculare recurente în rândul pacienților cu boală coronariană cronică. Identificarea unui profil microbian specific permite calcularea unui scor predictiv ce poate fi integrat în practica clinică pentru:

• Stratificarea riscului cardiovascular
• Individualizarea tratamentului (de exemplu, intensificarea terapiei hipolipemiante sau intervenții asupra microbiotei)

Mai mult, datele sugerează că alterările barierei intestinale și translocarea bacteriană pot fi mecanisme fiziopatologice cheie în apariția EVCVM. Aplicarea clinică a acestor rezultate ar putea aduce o schimbare de paradigmă în monitorizarea și prevenția secundară a bolilor cardiovasculare, incluzând intervenții nutriționale sau probiotice pentru modificarea compoziției microbiotei.

Perspective viitoare

Sunt necesare studii suplimentare pentru:

• Validarea acestor rezultate în alte populații cardiovasculare
• Integrarea metabolomului în analiză pentru a identifica metaboliții microbieni implicați în aterogeneză
• Investigarea funcțională a acestor taxoni bacterieni în modele preclinice

În concluzie, studiul CORDIOPREV propune o nouă direcție în medicina personalizată cardiovasculară, în care microbiota intestinală ar putea deveni un instrument de predicție și intervenție terapeutică în prevenția secundară.