Primul studiu care relaționează activitatea cerebrală asociată cu stresul cu riscul cardiovascular

Un studiu condus de cercetătorii de la Massachusetts General Hospital (MGH) și Icahn School of Medicine at Mount Sinai (ISSMS) a făcut pentru prima dată legătura la oameni între activitatea într-o regiune a creierului sensibilă la stres și riscul ulterior de boli cardiovasculare. Echipa a găsit, de asemenea, calea ce duce de la activarea regiunii respective - amigdala, prin activitatea imună ridicată, la creșterea incidenței evenimentelor cardiovasculare.

Legătura dintre stres și bolile cardiovasculare era cunoscută de mult, însă studiul de față a stabilit mecanismul de acțiune și regiunea din creier implicată în mod direct. Rezultatele studiului au fost publicate în revista The Lancet.

Prima parte a studiului s-a desfășurat la Massachusetts General Hospital și a inclus analizarea datelor medicale și imagistice a aproape 300 de persoane care au făcut o scanare de tip PET/CT în vederea depistării cancerului, cu substanța FDG, care măsoară activitatea din zonele creierului și reflectă inflamația din artere. Niciuna dintre aceste persoane nu avea cancer activ sau boli cardiovasculare.

A doua parte a studiului s-a desfășurat la centrul imagistic Translational and Molecular Imaging Institute (TMII) din New York. În această etapă au fost implicați 13 persoane cu un istoric de tulburare de stres posttraumatic, care au fost evaluați în privința nivelului de stres perceput. Participanții au făcut o scanare de tip PET/CT pentru a măsura activitatea amigdalei și inflamația arterială.

Dintre cele aproape 300 de persoane, 22 au avut un eveniment cardiovascular (atac de cord, accident cascular cerebral sau episoade de angină) în perioada de urmărire ulterioară. La aceștia, activitatea amigdalei a fost un predictor puternic pentru riscul cardiovascular. Cu cât activitatea amigdalei a fost mai puternică, cu atât evenimentul a avut loc mai repede. Nivelul crescut de activitate a mai fost asociat cu activitatea crescută a țesutului ce formează celule roșii în măduvă și în splină, precum și cu inflamația arterială crescută. La participanții la a doua parte a studiului, nivelul de stres a fost relaționat atât cu activitatea amigdalei, cât și cu inflamația arterială.

Pe viitor, rămâne de studiat cum s-ar putea reduce riscul cardiovascular prin manipularea farmacologică a activității amigdalei. La fel, s-ar putea reduce și riscul altor boli asociate cu stresul.

Sursa: MedicalXpress