Poate fi colesterolul HDL prea mare?
În organismul uman există 2 tipuri de colesterol, LDL-colesterol („colesterol rău”) și HDL-colesterol („colesterol bun”).
Colesterolul LDL determină acumularea de grăsimi la nivelul arterelor, ceea ce duce la obstrucția vasului și un risc crescut de infarct miocardic sau atac cerebral. De aceea medicii recomandă valori scăzute ale LDL.
Colesterolul HDL este benefic pentru organism întrucât poate îndepărta LDL-colesterolul din sânge, transportându-l către ficat, unde poate fi metabolizat și eliminat. O valoare crescută a HDL este corelată cu un risc mai scăzut de boală cardiacă.
Întrebarea este dacă o cantitate cât mai mare de colesterol HDL este de dorit pentru a proteja cordul, iar răspunsul poate varia în funcție de anumiți factori. Deși nu există o limită superioară/maximă a nivelului de colesterol HDL, în mod obișnuit acesta nu crește până la valori patologice la persoanele cu un metabolism normal al colesterolului.
Totuși, un studiu publicat în Science sugerează existența unei variante genetice rare ce determină niveluri foarte mari ale HDL în sânge, modificând metabolismul HDL în organism și crescând riscul de boală cardiacă. Gena se găsește la nivelul unei molecule specifice denumită SR-BI, a cărei mutație crește nivelurile de HDL. Studiul a inclus persoane cu niveluri anormal de mari ale HDL (peste 95 miligrame/decilitru), descoperindu-se că unii dintre participanți aveau acest defect genetic rar.
Potrivit unui alt studiu, persoanele cu infarct miocardic recent și niveluri crescute ale HDL și proteină C reactivă (PRC) sunt mai predispuse la un nou eveniment cardiac.
Un studiu publicat în Circulation, care s-a realizat doar pe populația caucaziană, sugerează că un defect la nivelul proteinei CETP (cholesteryl ester transfer protein) poate determina niveluri anormal de mari ale HDL și un risc crescut de boală cardiacă. Totuși, defectul la nivelul proteinei CETP crește riscul de boală cardiacă doar la femei, nu și la bărbați.
Potrivit unui studiu publicat în Atherosclerosis, echilibrul colesterolului joacă un rol important. Studiul a inclus un grup mare de bărbați și femei cu niveluri variate de colesterol, descoperindu-se că participanții cu un nivel foarte crescut sau foarte scăzut de HDL au un risc mai mare de deces în comparație cu participanții cu niveluri moderate de HDL în sânge. Studiul sugerează că valorile cele mai bune sunt 73 mg/dl la bărbați și 93 mg/dl la femei.
Societatea Americană de Cardiologie recomandă realizarea unui test pentru determinarea nivelului de colesterol la fiecare 4-6 ani, începând cu vârsta de 20 de ani. United States Preventative Services Task Force recomandă teste de screening pentru patologii asociate cu colesterolul începând de la vârsta de 20 de ani dacă sunt prezenți factori de risc pentru boala cardiacă. Societatea Americană de Pediatrie încurajează realizarea testelor la toți copiii între 9 și 11 ani, ca urmare a creșterii numărului de cazuri de obezitate în copilărie. De asemenea, copiii cu un istoric familial de hipercolesterolemie ar trebui testați între 2 și 10 ani.
Colesterolul total este suma dintre HDL, LDL și20% din valoarea trigliceridelor. Conform Societății Americane de Cardiologie, o valoare de dorit a colesterolului poate varia de la o persoană la alta, aceasta depinzând de nivelul trigliceridelor, existența altor patologii, stilul de viață și istoricul familial de boală cardiacă.
Pentru atingerea unor valori normale ale colesterolului se recomandă determinarea colesterolului la cel puțin 5 ani sau la recomandarea medicului, adoptarea unei diete bogate în fructe, legume, cereale integrale și proteine slabe, realizarea de exerciții fizice timp de 30 de minute în fiecare zi, de 4-5 ori pe săptămână și renunțarea la fumat.
Dacă valorile HDL sunt foarte mari (peste 90 mg/dl), se recomandă realizarea de teste genetice sau pentru alți factori de risc cardiaci.
Sursa: Medical News Today
Colesterolul LDL determină acumularea de grăsimi la nivelul arterelor, ceea ce duce la obstrucția vasului și un risc crescut de infarct miocardic sau atac cerebral. De aceea medicii recomandă valori scăzute ale LDL.
Colesterolul HDL este benefic pentru organism întrucât poate îndepărta LDL-colesterolul din sânge, transportându-l către ficat, unde poate fi metabolizat și eliminat. O valoare crescută a HDL este corelată cu un risc mai scăzut de boală cardiacă.
Întrebarea este dacă o cantitate cât mai mare de colesterol HDL este de dorit pentru a proteja cordul, iar răspunsul poate varia în funcție de anumiți factori. Deși nu există o limită superioară/maximă a nivelului de colesterol HDL, în mod obișnuit acesta nu crește până la valori patologice la persoanele cu un metabolism normal al colesterolului.
Totuși, un studiu publicat în Science sugerează existența unei variante genetice rare ce determină niveluri foarte mari ale HDL în sânge, modificând metabolismul HDL în organism și crescând riscul de boală cardiacă. Gena se găsește la nivelul unei molecule specifice denumită SR-BI, a cărei mutație crește nivelurile de HDL. Studiul a inclus persoane cu niveluri anormal de mari ale HDL (peste 95 miligrame/decilitru), descoperindu-se că unii dintre participanți aveau acest defect genetic rar.
Potrivit unui alt studiu, persoanele cu infarct miocardic recent și niveluri crescute ale HDL și proteină C reactivă (PRC) sunt mai predispuse la un nou eveniment cardiac.
Un studiu publicat în Circulation, care s-a realizat doar pe populația caucaziană, sugerează că un defect la nivelul proteinei CETP (cholesteryl ester transfer protein) poate determina niveluri anormal de mari ale HDL și un risc crescut de boală cardiacă. Totuși, defectul la nivelul proteinei CETP crește riscul de boală cardiacă doar la femei, nu și la bărbați.
Potrivit unui studiu publicat în Atherosclerosis, echilibrul colesterolului joacă un rol important. Studiul a inclus un grup mare de bărbați și femei cu niveluri variate de colesterol, descoperindu-se că participanții cu un nivel foarte crescut sau foarte scăzut de HDL au un risc mai mare de deces în comparație cu participanții cu niveluri moderate de HDL în sânge. Studiul sugerează că valorile cele mai bune sunt 73 mg/dl la bărbați și 93 mg/dl la femei.
Societatea Americană de Cardiologie recomandă realizarea unui test pentru determinarea nivelului de colesterol la fiecare 4-6 ani, începând cu vârsta de 20 de ani. United States Preventative Services Task Force recomandă teste de screening pentru patologii asociate cu colesterolul începând de la vârsta de 20 de ani dacă sunt prezenți factori de risc pentru boala cardiacă. Societatea Americană de Pediatrie încurajează realizarea testelor la toți copiii între 9 și 11 ani, ca urmare a creșterii numărului de cazuri de obezitate în copilărie. De asemenea, copiii cu un istoric familial de hipercolesterolemie ar trebui testați între 2 și 10 ani.
Colesterolul total este suma dintre HDL, LDL și20% din valoarea trigliceridelor. Conform Societății Americane de Cardiologie, o valoare de dorit a colesterolului poate varia de la o persoană la alta, aceasta depinzând de nivelul trigliceridelor, existența altor patologii, stilul de viață și istoricul familial de boală cardiacă.
Pentru atingerea unor valori normale ale colesterolului se recomandă determinarea colesterolului la cel puțin 5 ani sau la recomandarea medicului, adoptarea unei diete bogate în fructe, legume, cereale integrale și proteine slabe, realizarea de exerciții fizice timp de 30 de minute în fiecare zi, de 4-5 ori pe săptămână și renunțarea la fumat.
Dacă valorile HDL sunt foarte mari (peste 90 mg/dl), se recomandă realizarea de teste genetice sau pentru alți factori de risc cardiaci.
Sursa: Medical News Today
Data actualizare: 02-06-2019 | creare: 25-09-2017 | Vizite: 5853
Bibliografie
Can my HDL be too high?, link: https://www.medicalnewstoday.com/articles/319275.php ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- O clasă de compuși găsiți din abundență în fructe și legume prezintă efecte protectoare asupra sănătății cardiovasculare a adolescenților
- Nouă terapie ARN cu rezultate promițătoare în scăderea tensiunii arteriale
- Uleiul de cocos ar putea combate hipertensiunea arterială
- Variabilitatea tensiunii arteriale ca predictor pentru riscul de Alzheimer
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
- Hipercolesterolemie familiala
- Hipercolesterolemia poligenica
- Colesteroloza veziculei biliare (vezicula fragă)
- Hipolipidemia (hipocolesterolemia)
- Despre colesterol, cu dragoste
- Colesterolul și bolile cardiovasculare
- Regim hipercolesteromie si ateroscleroza
- Colesterolul
- Grăsimile dăunătoare sănătății
- Aportul zilnic maxim de grăsimi
- Ouăle cresc nivelul colesterolului din sânge?
- Oul crește riscul cardiovascular la pacienții cu diabet tip 2?
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Transaminaze mari
- Vreau sa slabesc si sa-mi scad nivelul de colesterol
- Colesterol total fotometric - 245
- Eozinofile crescute
- Colesterol 340, 10; TGP 66, 47;
- Colesterolul si statinele
- Trigliceride si colesterol valori mari
- Regim pentru mai multe afectiuni: diabet zaharat, colesterol, hipertensiune si astm
- Colesterol
- Colesterol marit-sfat