Comportamentul sedentar și nivelurile scăzute de activitate în copilărie afectează funcția cardiacă în adolescență

Un studiu finlandez publicat în Journal of the American Heart Association a investigat impactul comportamentelor sedentare și al activității fizice asupra funcției și muncii cardiace în rândul tinerilor. Rezultatele indică faptul că adolescenții care acumulează niveluri ridicate de comportament sedentar și activitate fizică redusă de la copilărie prezintă o sarcină cardiacă mai mare comparativ cu colegii lor mai activi fizic. Totuși, aceste asocieri sunt parțial explicate de adipozitate și alți factori de risc cardiometabolic.
Descoperirile subliniază importanța promovării unui stil de viață activ fizic și a prevenirii obezității și managementului greutății încă din copilărie pentru a preveni anomalii în funcția cardiacă mai târziu în viață.

Datele studiului provin din studiul longitudinal PANIC, care a evaluat activitatea fizică și dieta într-un eșantion de copii din Kuopio, Finlanda, pe parcursul a 8 ani. Participanții au fost monitorizați pentru activitatea fizică și comportamentul sedentar la diferite puncte temporale. Funcția și munca cardiacă au fost evaluate folosind cardiografia de impedanță și indicele muncii cardiace, reflectând cererea de oxigen a inimii.

Rezultate principale

• Activitatea fizică versus comportamentul sedentar: Adolescenții cu niveluri mai ridicate de activitate fizică moderată până la viguroasă și cheltuiala energetică a activității fizice au avut o sarcină cardiacă redusă, indicând o funcție cardiacă mai bună. Pe de altă parte, timpul sedentar a fost asociat cu o muncă cardiacă crescută și un risc mai mare de afecțiuni cardiace.
• Factori modificatori: Asocierile dintre timpul sedentar și sarcina cardiacă au fost atenuate după ajustarea pentru procentul de grăsime corporală și alți factori de risc, sugerând că obezitatea poate juca un rol mediere în aceste asocieri.
• Impactul diferențelor de sex: A fost observat un efect diferit al comportamentului sedentar asupra volumului sistolic indexat între fete și băieți, ceea ce indică potențiale diferențe de sex în modul în care comportamentul sedentar influențează sănătatea cardiacă.

Studiul confirmă că comportamentul sedentar din copilărie și adolescență este asociat cu o funcție cardiacă mai slabă și subliniază importanța intervențiilor timpurii pentru reducerea timpului sedentar și creșterea activității fizice. Aceasta ar putea include programe școlare sau comunitare care promovează activitatea fizică regulată și limitează timpul petrecut în activități sedentare.

Concluzii

Rezultatele studiului sugerează că reducerea timpului sedentar și încurajarea activității fizice din copilărie sunt esențiale pentru sănătatea cardiacă pe termen lung în adolescență. Aceste descoperiri accentuează nevoia de politici publice și intervenții educaționale care să sprijine un stil de viață activ de la vârste fragede pentru a preveni dezvoltarea ulterioară a bolilor cardiovasculare.

sursa: News Medical