Obiceiuri zilnice care te îmbătrânesc prematur

Dincolo de moștenirea genetică, unele obiceiuri zilnice pot grăbi procesul degradării organismului, favorizând îmbătrânirea prematură. Vă prezentăm câteva astfel de greșeli frecvente, despre care cercetările de până acum au semnalat că ar fi nu doar nocive pentru sănătate, dar și acceleratoare ale îmbătrânirii.

Nu dormi suficient

Rolul important al somnului pentru buna funcționare a organismului devine tot mai cunoscut în urma studiilor care se realizează în domeniu. Somnul nu oferă doar posibilitatea corpului de a se reface și de a-și redobândi energia, dar este și un indicator al calității vieții.

Orele insuficiente de somn se văd adesea pe chipul unei persoane, care pare obosită și îmbătrânită. Pe termen lung, tulburările somnului care ne împiedică să ne odihnim suficient pot avea ca efect îmbătrânirea prematură. Primul studiu care a evaluat efectele somnului insuficient, publicat în 1999 în jurnalul științific The Lancet, a arătat că în organismul deprivat de somn au loc modificări metabolice similare cu cele induse de îmbătrânire sau de primele stadii ale diabetului, după mai puțin de o săptămână în care participanții dormiseră doar câte 4 ore pe noapte.


Într-un alt studiu, somnul insuficient a fost asociat cu producția și acțiunea unor hormoni la un nivel specific unor vârste mult mai înaintate – reducerea secreției hormonului stimulant al tiroidei și creșterea nivelului de cortizol, în special după-amiaza și seara. (1)

Somnul insuficient s-a demonstrat recent că are impact negativ și asupra sănătății pielii, îmbătrânind-o prematur. Un studiu realizat în cadrul University Hospitals (UH) Case Medical Center, publicat în 2013 și susținut de compania Estée Lauder, a arătat faptul că la persoanele care dorm mai puțin decât ar trebui, se observă semne accentuate de îmbătrânire a pielii și o mai scăzută capacitate de recuperare după expunerea la factori nocivi, precum radiațiile ultraviolete. Având în vedere că aspectul pielii oferă primele cele mai vizibile semne de îmbătrânire, cu atât mai mult ar trebui să acordăm importanță calității și duratei somnului din fiecare noapte. (2)

Petreci prea mult timp așezat

Statul prelungit așezat (pe scaunul de la birou, pe canapea, în fotoliu, la volan etc.) a fost asociat cu numeroase efecte negative pentru sănătate, culminând cu creșterea riscului unei morți premature. Rezultatele și mai sumbre ale studiilor recente arată faptul că aceste efecte nu pot fi ameliorate nici dacă încercăm să le contracarăm printr-o activitate fizică moderată. (3)

Ce se întâmplă atunci când zilnic petrecem mult timp pe scaun? Pe termen lung acest comportament sedentar a fost asociat cu apariția obezității, un factor de risc pentru instalarea bolilor cardiovasculare și a diabetului. În plus, s-a observat o încetinire a metabolismului și probleme de mobilitate și flexibilitate ale coloanei, articulațiilor, mușchilor. (4)


Reducerea timpului pe care îl petrecem așezați ar putea avea efecte benefice nu doar asupra sănătății, ci se pare că ar proteja și ADN-ul împotriva îmbătrânirii și ar prelungi durata de viață. Scurtarea telomerilor (respectiv a capetelor cromozomilor, care ne protejează informațiile genetice) este considerat un indicator al îmbătrânirii. Cu fiecare diviziune celulară, telomerii devin mai scurți, până la momentul în care devin inactivi sau mor. Acest proces a fost asociat atât cu îmbătrânirea, cât și cu cancerul și riscul mai mare de mortalitate, în timp ce lungimea mai mare a acestora ar fi un semn al longevității și a unui stil de viață sănătos. (5)

Deși legătura dintre activitatea fizică și lungimea telomerilor nu a fost deocamdată identificată, un studiu publicat în 2014 în British Journal of Sports Medicine a arătat că reducerea timpului petrecut așezați a fost asociată la participanții sedentari cu o creștere a lungimii telomerilor din sânge. (6)

Nu folosești produse de protecție solară

Principalul factor care accentuează îmbătrânirea pielii este expunerea la soare. Numeroasele studii desfășurate în domeniul dermatologiei indică în unanimitate efectul de fotoîmbătrânire (îmbătrânire prematură) pe care razele de soare îl au asupra pielii noastre. Consecințele lipsei de protecție solară cuprind o paletă largă, începând de la cele mai „ușoare” (ridurile, petele pe piele) până la cele mai grave (cancerul de piele). (7)

În 2013 a fost realizat primul studiu clinic pe subiecți umani care a confirmat efectul preventiv al cremelor de protecție solară împotriva fotoîmbătrânirii. Cercetătorii au evaluat aspectul și sănătatea pielii a 900 de participanți australieni, femei și bărbați, în perioada 1992 și 1996. S-a observat după 4,5 ani că persoanele care își aplicaseră zilnic creme de protecție aveau mai puține riduri și pete închise la culoare pe piele decât cei care nu utilizaseră aceste produse în mod regulat. (8)

Pe lângă aplicarea zilnică a cremelor de protecție cu SPF de minimum 30, cu un spectru larg de acțiune (indiferent de anotimp sau dacă afară este înnorat), Academia Americană de Dermatologie și Fundația Cancerului de Piele recomandă câteva acțiuni preventive împotriva îmbătrânirii premature produse de soare, recomandări destul de cunoscute, dar prea puțin respectate:

• evitarea expunerii la soare între orele 10 – 14 și încercarea de a petrece cât mai mult timp la umbră în acest interval;
• purtarea hainelor de protecție (bluze cu mâneci lungi, îmbrăcăminte din materiale care absorb razele UV, haine de culori deschise, pălării) și a ochelarilor de soare care blochează razele UV;
• evitarea/renunțarea la ședințele de bronzare la solar; pe lângă îmbătrânirea pielii, expunerea la aceste raze nocive crește semnificativ riscul de cancer de piele (persoanele care se bronzează la solar prezintă un risc de cancer de pile cu până la 74% mai mare decât cei care nu apelează la acesta metodă de a se bronza)
• hidratarea corespunzătoare a pielii este de asemenea importantă pentru menținerea tinereții ei. (7), (8), (9)

Fumezi

Deși este cauza mortalității cu cele mai mari șanse de prevenire, în mod paradoxal, fumatul ucide anual peste 3 milioane de indivizi la nivel grobal. Statistici și mai sumbre preconizează că până în anul 2020, numărul victimelor va ajunge la 8,4 milioane. Mai mult, conform Organizației Mondiale a Sănătății, fumatul scurtează durata de viață cu o medie de 7 ani. (10), (11)

Pe lângă asocierea cu numeroase boli și afecțiuni, inclusiv cu anumite forme de cancer, s-a dovedit că fumatul este responsabil și de o accelerare a procesului de îmbătrânire. Fumul de țigară conține peste 4000 de substanțe chimice care afectează organismul la nivel molecular și celular, deteriorând și îmbătrânind în timp numeroase numeroase organe. S-a observat că fumul de țigară afectează structurile biomoleculare și determină reducerea lungimii telomerilor din celule și limfocite. (11)

În plus, se pare că fumatul ar fi un factor de risc pentru o serie de afecțiuni specifice îmbătrânirii.

Îmbătrânirea prematură a pielii și apariția ridurilor sunt probabil cele mai vizibile efecte ale fumatului dacă ne referim la îmbătrânire. Studii epidemiologice au arătat că fumul de țigară afectează producția de colagen și stimulează producția de tropoelastină și metaloproteine matriceale, care afectează proteinele matriceale și fibrele elastice din țesuturile dermale. Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din California a arătat că femeile fumătoare sunt de trei ori mai predispuse la apariția ridurilor decât cele nefumătoare, în timp ce la bărbați riscul crește de două ori mai mult. (12)


Îmbătrânirea este un proces complex, ale cărui mecanisme sunt încă studiate de specialiști. Deși nu este deocamdată în totalitate înțeleasă, cert este că putem contribui la accelerarea îmbătrânirii și/sau la instalarea ei prematură, dacă nu renunțăm la câteva obiceiuri nocive precum cele prezentate mai sus.