O nouă strategie în combaterea cariilor la copii

Un nou studiu publicat de către Universitatea Pennsylvania sugerează că o dietă bogată în carbohidrați și o igienă orală deficitară pot favoriza apariția timpurie a cariilor la copii. Acest tip de carie dentară timpurie poate avea un impact durabil asupra sănătății lor orale, dar și generale.
În urma unui studiu efectuat acum câțiva ani, cercetătorii de la Facultatea de Medicină Dentară au descoperit că la baza plăcii dentare ce duce la apariția cariilor timpurii, contribuie agenți patogeni de tipul Streptococcus Mutans și Candida Albicans. Aceștia formează un biofilm, o simbioză lipicioasă, cu o virulență crescută, ce devine greu de îndepartat de pe suprafața dintelui.

Studiul actual oferă o nouă strategie împotriva biofilmului, având în vedere interacțiunile sinergice dintre bacterii ce pot conduce către carii dificil de tratat. Spre deosebire de agenții actual folosiți care pot dăuna chiar și țeusturilor sănătoase, noul tratament folosește o enzimă specifică legăturilor ce există între bacterii.

Deși la momentul actual există medicamente ce acționează direct pe reducerea agenților patogeni din cavitatea orală, aceștia nu descompun mereu biofilmul în întregime și pot avea efecte negative asupra microbilor „buni”. Astfel, cercetătorii au încercat o abordare diferită care să vizeze interacțiunea dintre drojdie și bacterii, efectuând studii asupra moleculelor numite manani de la nivelul Candidei.

Folosind trei enzime diferite de degradare a mananului, cercetătorii le-au aplicat pe un biofilm ce crește pe o suprafață asemănătoare unui dinte, într-un mediu de salivă umană, pentru cinci minute. S-a observat reducerea biofilmului și o creștere a pH-ului, care este mai puțin favorabil formării cariilor. Folosind un dispozitiv special, au reușit să identifice timpul necesar spargerii biofilmului după tratament, aceasta fiind mai fragilă după tratamentul cu enzime. Pentru a putea confirma acest fapt, s-a utilizat un microscop cu forță atomică pentru măsurarea legăturilor dintre Candida și glicotransferaze. Forța de legare dintre acestea s-a redus de 15 ori.

Cercetătorii au dorit să obțină informații privind tolerabilitatea acestor enzime atunci când sunt utilizate în cavitatea orală, având în vedere că cei mai vizați sunt copiii. Astfel, aplicându-le la nivelul celulelor gingivale umane în cultură, nu s-a identificat niciun impact dăunător. Cercetătorii au menținut timpul de aplicare pentru cinci minute, dar vor continua acest studiu pentru a ajunge la un timp optim de două minute, cum este recomandat să dureze un periaj dentar.

sursa: Science Daily