Consumul excesiv de zahăr accelerează inflamația parodontală și bolile sistemice

Consumul ridicat de zahăr a devenit o problemă majoră de sănătate publică, fiind asociat cu inflamație sistemică de grad scăzut și dezechilibre microbiene (disbioză) care pot accelera inflamația parodontală și diverse boli sistemice. Limitarea aportului de zahăr ar putea fi esențială pentru îmbunătățirea sănătății orale și generale.

Impactul zahărului asupra inflamației

Dietele bogate în zaharuri, în special fructoză și sucroză, contribuie la inflamația sistemică cronică. Fructoza afectează proteinele care mențin integritatea barierei intestinale, crescând permeabilitatea acesteia. Această permeabilitate crescută permite endotoxinelor bacteriene să pătrundă în fluxul sanguin, un proces cunoscut sub numele de endotoxemie. Endotoxemia amplifică inflamația sistemică și contribuie la dezvoltarea bolii hepatice grase non-alcoolice (NAFLD), care la rândul ei perpetuează ciclul inflamator.

Zaharurile în exces stimulează producția de citokine proinflamatorii și stres oxidativ, afectând funcția imună. Inflamația cronică rezultată are o relație bidirecțională cu parodontita, o afecțiune care afectează țesuturile de susținere ale dinților. Studii au arătat că un consum ridicat de zahăr și băuturi îndulcite este asociat cu un risc crescut de boală parodontală, în special la adolescenți.

Zahărul și disbioza microbiană

Microbiomul uman, care include toate microorganismele din corp și materialul lor genetic, joacă un rol crucial în sănătate și boală. Dietele bogate în zahăr pot provoca disbioză, un dezechilibru al microbiotei intestinale și orale. În intestin, un aport ridicat de zahăr duce la creșterea bacteriilor dăunătoare (cum ar fi Proteobacteria și Bacteroidetes) și la scăderea bacteriilor benefice producătoare de acizi grași cu lanț scurt (SCFA). Aceasta duce la creșterea permeabilității intestinale și la inflamație.

În cavitatea orală, excesul de zahăr reduce diversitatea microbiană și favorizează proliferarea bacteriilor patogene precum Actinomyces și Streptococcus. Această disbioză contribuie direct la inflamația parodontală prin creșterea formării de biofilme bacteriene care agravează inflamația gingivală.

Relevanța clinică

Pentru a gestiona eficient inflamația parodontală, este necesară o abordare multidimensională care să includă nu doar controlul biofilmelor bacteriene prin igienă orală, ci și modificări ale stilului de viață. Intervențiile dietetice au demonstrat că o dietă bogată în micronutrienți și săracă în zahăr poate reduce semnificativ inflamația gingivală și prezența patogenilor.

Concluzie

Evidențele actuale sugerează că consumul excesiv de zahăr promovează inflamația, induce disbioză și contribuie la factori de risc sistemici pentru inflamația parodontală. Deși cercetările sunt încă limitate, zahărul este recunoscut ca un factor de risc modificabil pentru boala parodontală. Reducerea consumului de zahăr și a alimentelor ultraprocesate poate avea beneficii semnificative pentru sănătatea parodontală și generală. Promovarea moderării în consumul de zahăr ar putea servi ca o strategie practică și rentabilă de sănătate publică pentru prevenirea și gestionarea inflamației parodontale.

sursa: News Medical