O nouă cercetare identifică subtipul cheie de vaginoză bacteriană care crește riscul de chlamydia
©
Autor: Airinei Camelia

Studiile au sugerat că factori precum multiplele contacte sexuale, istoric de infecÈ›ii cu transmitere sexuală, educaÈ›ie deficitară È™i prezenÈ›a vaginozei bacteriene (înÈ›eleasă ca disbioză vaginală) ar putea favoriza atât apariÈ›ia, cât È™i persistenÈ›a infecÈ›iei cu Chlamydia trachomatis. Cu toate acestea, asocierea dintre chlamydia È™i vaginoza bacteriană rămâne uneori dificil de cuantificat, dată fiind suprapunerea factorilor de comportament sexual È™i asimptomaticitatea celor două afecÈ›iuni.
Un aspect central în cercetările din ultimii ani este analiza microbiomului cervico-vaginal, format din multiple specii bacteriene È™i fungice care interacÈ›ionează cu mucoasa vaginală. Studiile arată că un microbiom dominat de Lactobacillus (precum L. crispatus) oferă protecÈ›ie împotriva Chlamydia trachomatis prin mecanisme precum secreÈ›ia de acid lactic È™i alte căi antiinflamatorii. În schimb, un mediu polimicrobian se corelează cu un risc crescut de infecÈ›ii sexuale.
Cercetătorii de la Albert Einstein College of Medicine, Roswell Park Comprehensive Cancer Center È™i Icahn School of Medicine din Mount Sinai au desfășurat un studiu într-o cohortă de adolescente È™i tinere (560), majoritatea afro-americane È™i hispanice, pentru a evalua microbiomul cervico-vaginal înainte, în timpul È™i după o infecÈ›ie nouă cu Chlamydia trachomatis. Pentru aceasta, au fost incluse participante cu un istoric comun de factori de risc È™i au fost analizate următoarele etape temporale:
- Vârsta medie: aproximativ 20 de ani (majoritatea fiind eleve sau studente).
- PrezenÈ›a chlamidiei la momentul iniÈ›ial (t0) È™i evaluarea retrospectivă a microbiomului cu 6 luni înainte de infecÈ›ie (t−1).
- Tratamentul infecției (cel mai des cu azitromicină sau doxiciclină).
- Evaluarea microbiomului post-tratament (t+1) și urmărirea posibilelor reinfecții și complicații (boală inflamatorie pelvină, sarcină ectopică, avort spontan).
Pentru a defini mai precis starea de vaginoză bacteriană, s-au folosit atât scoruri moleculare de tip Nugent-like (molBV), cât È™i categorii standardizate de tip community state type (CST). Principalele CST analizate au fost:
- CST dominat de Lactobacillus (de exemplu, L. crispatus, L. iners) – asociat cu status clinic mai sănătos.
- CST-IV-A È™i CST-IV-B – asociate cu prezenÈ›a speciilor polimicrobiene precum Candidatus Lachnocurva vaginae È™i Atopobium vaginae.
Rezultate
Asocierea dintre vaginoza bacteriană și riscul de infecție cu Chlamydia trachomatis
- Participantele cu scoruri moleculare de tip BV (molBV ≥7) au prezentat un risc crescut de a dezvolta infecÈ›ie cu Chlamydia trachomatis.
- În special, acele participante care aveau un microbiom caracterizat prin CST-IV-A (predominant Candidatus Lachnocurva vaginae) au avut un risc È™i mai mare de infecÈ›ie, comparativ cu alte subtipuri de disbioză.
Relevanța subtipurilor de vaginoză bacteriană
- Definirea vaginozei bacteriene în două subtipuri moleculare (numite mBV-A È™i mBV-B) a permis o diferenÈ›iere mai fină. Cel mai mare risc de dobândire a chlamidiei a fost atribuit mBV-A, caracterizat prin suprapopularea cu Candidatus Lachnocurva vaginae. Acest subtip ar putea fi implicat în reducerea cantității de D-lactat È™i în alte mecanisme ce facilitează pătrunderea È™i persistenÈ›a Chlamydia trachomatis.
- Un scor compozit, care include mai multe bacterii asociate cu vaginoza bacteriană (Megasphaera, Prevotella, Clostridium etc.), a avut o putere chiar mai mare de predicÈ›ie asupra riscului de infecÈ›ie, sugerând un efect cumulat al comunităților bacteriene în defavoarea unei singure specii.
Perturbarea microbiomului de către Chlamydia trachomatis
- La momentul detectării infecției (t0), s-a remarcat o diversitate microbiană crescută (Shannon, p < 0,001) și prezența unui număr mai mare de specii asociate cu disbioza.
- În ceea ce priveÈ™te compoziÈ›ia fungică, nu s-au identificat diferenÈ›e semnificative între cazuri È™i controale.
Evoluția microbiomului după tratament
- După administrarea de azitromicină sau doxiciclină, la interval de aproximativ 6 luni (t+1), microbiomul participantelor cu chlamidie a revenit în mare parte la o compoziÈ›ie similară momentului de dinaintea infecÈ›iei.
- Cu toate acestea, anumite caracteristici vaginale (precum un nivel intermediar al scorului BV È™i prezenÈ›a CST-IV-A) rămâneau mai frecvente în grupul care avusese infecÈ›ie, semn că antibioticele pot induce o reconfigurare doar parÈ›ială a comunităților microbiene.
Reinfecțiile și complicațiile ulterioare
- Reinfecția cu Chlamydia trachomatis a survenit semnificativ mai des la participantele deja infectate anterior, comparativ cu persoanele fără infecție inițială.
- Persoanele cu subtipul mBV-A (CST-IV-A) post-tratament au arătat o rată mai mare de reinfecÈ›ie, ceea ce indică rolul persistent al disbiozei în favorizarea reapariÈ›iei infecÈ›iei.
- Au existat indicii că persoanele la care vaginoza bacteriană a persistat după tratament ar putea prezenta un risc crescut de complicaÈ›ii precum boala inflamatorie pelvină È™i avort spontan. Datorită numărului mic de cazuri, aceste date trebuie însă interpretate cu prudență.
Concluzii
Acest studiu evidenÈ›iază că anumiÈ›i factori ai microbiomului cervico-vaginal joacă un rol crucial în achiziÈ›ia È™i evoluÈ›ia infecÈ›iei cu Chlamydia trachomatis la adolescente È™i tinere, mai ales în rândul populaÈ›iilor afro-americane È™i hispanice, expuse unui risc crescut. Două concluzii importante sunt:- PrezenÈ›a unor subtipuri specifice de vaginoză bacteriană (mBV-A cu CST-IV-A) a fost în mod constant asociată cu un risc mai mare de infecÈ›ie È™i cu reinfecÈ›ii.
- 2Normalizarea parÈ›ială a microbiomului după tratament arată că simpla eradicare a chlamidiei nu restabileÈ™te întotdeauna un echilibru microbian complet, menÈ›inându-se un profil de disbioză cu potenÈ›ial pentru alte complicaÈ›ii.
ImplicaÈ›iile acestor constatări sunt semnificative pentru prevenÈ›ia È™i managementul infecÈ›iilor cu transmitere sexuală. Identificarea timpurie a subtipurilor de vaginoză bacteriană ar putea ghida aplicarea unor intervenÈ›ii È›intite (de exemplu, terapii probiotice, scheme antibiotice diferenÈ›iate, programe educaÈ›ionale) menite să reducă povara chlamidiei È™i să prevină apariÈ›ia complicaÈ›iilor. De asemenea, aceste date subliniază importanÈ›a monitorizării de lungă durată a microbiomului în rândul femeilor tinere, pentru a minimiza riscul de recurență a infecÈ›iilor È™i al afecÈ›iunilor asociate.
Data actualizare: 17-01-2025 | creare: 17-01-2025 | Vizite: 79
Bibliografie
Usyk, M., et al. (2025). Cervicovaginal microbiome and natural history of Chlamydia trachomatis in adolescents and young women. Cell. doi.org/10.1016/j.cell.2024.12.011.Image by geralt on Pixabay
©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Disfuncția sexuală feminină în China - incidență și factori de risc
- Modul în care cultura, familia și identitatea modelează imaginea corporală pentru femeile hispanice
- Cercetările leagă markerii din sânge de riscul cardiovascular pe termen lung la femei
- Strategii alimentare pentru gestionarea bufeurilor în menopauză
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Analize chlamydia rog interpretare
- Tratament vaginoza bacteriana... de cand pot relua relatiile sexuale?
- Urologie - Axitrox pentru suspiciune de Clamidya?
- Chlamydia analize cum se ciresc
- Vaginoza bacteriana
- Interpretare analize
- Chlamydia
- Tratament dat pentru vaginoza bacteriana
- Tratament Chlamydia - Doxiciclina. In cat timp se remediaza simptomele?