Îndepărtarea trompelor uterine în timpul altor intervenții chirurgicale abdominale poate reduce riscul de cancer ovarian

Cancerul ovarian reprezintă a treia cea mai frecventă neoplazie ginecologică la nivel mondial, cu o rată de mortalitate ridicată (peste 60%) și vârstă medie de diagnostic de aproximativ 69 de ani. Din cauza lipsei unei metode de screening eficiente, prevenția devine esențială. Studiile recente sugerează că numeroase tumori ovariene își au originea în trompele uterine (în special pentru carcinomul seros de înalt grad), iar salpingectomia (îndepărtarea trompelor) ar putea oferi o protecție semnificativă.

Conceptul de salpingectomie oportunistă

Pe baza dovezilor acumulate, mai multe țări au adoptat ideea de salpingectomie oportunistă (SO), adică extirparea bilaterală a trompelor uterine în timpul unor intervenții abdominale necesare (de exemplu, histerectomie pentru patologie benignă sau în locul ligaturii tubare pentru sterilizare). Numeroase studii observaționale susțin eficiența și siguranța acestei proceduri. Totuși, nu existau până în prezent analize de tip „modelare de-a lungul vieții” care să evalueze în detaliu și la scară largă toate operațiile abdominale potrivite pentru SO, inclusiv intervenții non-ginecologice.

Angela Kather și Ingo Runnebaum de la Spitalul Universitar Jena, Germania, și colegii săi a evaluat printr-un model decizional de tip Markov, impactul clinic și economic al salpingectomiei oportuniste pentru prevenția cancerului ovarian, folosind date din Germania. S-au comparat patru strategii principale:  

• Strategia I (Ginecologică + non-ginecologică): SO la orice intervenție ginecologică (de ex. histerectomie, sterilizare, intervenții pentru chisturi ovariene sau endometrioză peste 40 de ani) și la anumite intervenții abdominale non-ginecologice (colecistectomie, hernie, chirurgie bariatrică, apendicectomie planificată) după 40 de ani.  
• Strategia II (Strict ginecologică): SO la orice intervenție ginecologică, dar nu și la operații non-ginecologice.  
• Strategia III (Practică curentă în unele țări): SO doar la histerectomie sau ca alternativă la ligatură tubară pentru sterilizare.
• Strategia IV: Absența salpingectomiei oportuniste (fără SO).

Metode și parametri

• Modelul rulează pe întreaga durată de viață a femeilor (20–85 de ani), cu intrări anuale.  
• Incidența chirurgicală: s-au folosit date naționale (înainte de pandemie), pentru a calcula probabilitatea anuală de operații cu ocazie de SO.  
• Reducerea riscului pentru cancerul ovarian după salpingectomie: hazard ratio ≈ 0,35 (cu interval de confidență larg; s-a testat sensibilitatea).  
• Costurile au inclus timpul operator suplimentar (≈13 minute), precum și cheltuielile cu tratamentul (chirurgical și oncologic) al cancerului ovarian (inclusiv terapia de întreținere cu inhibitori PARP și Bevacizumab).  
• Au fost estimate: numărul de cazuri și decese evitate, QALYs (ani de viață ajustați calității) și ICER (cost suplimentar pe QALY).

Rezultate

Reducerea incidenței și a mortalității

• Strategia I ar putea preveni ≈15% din cazurile de cancer ovarian și ≈16% din decese, comparativ cu scenariul fără SO.
• Strategia II: reducere de ≈10% din cazuri și decese.  
• Strategia III: reducere de ≈5–6%.  
• Astfel, anual, raportat la incidența din Germania (≈7.180 cazuri), se pot preveni 395 (Strategia III), 703 (Strategia II) sau 1.099 (Strategia I) cazuri noi.

Cost-eficiență

• Toate strategiile de SO duc la economii nete de cost (ICER negativ) când se aplică un discount de 3%.  
• Cea mai rentabilă opțiune din punct de vedere economic este Strategia I (aplicată la orice operație abdominală relevantă), urmată de Strategia II.  
• Pragul critic este determinat în special de:  

• Durata suplimentară în sala de operație: devine cost-aditiv peste 20 de minute de timp operator adițional (adică >≈330€).  
• Efectul protector real al salpingectomiei: dacă reducerea riscului e sub 35%–40%, strategiile de SO își pierd o parte din valoarea economică, dar rămân în general eficiente.  

• În majoritatea scenariilor de sensibilitate, Strategia I și II se situează sub sau aproape de 1 × PIB/capita per QALY, considerat un reper de „bună cost-eficiență”.

Implicații

SO la intervenții non-ginecologice crește substanțial beneficiul prevenției, deoarece numărul de femei care ajung la astfel de operații este mai mare decât cele cu indicații ginecologice pure.  

Posibilitatea de a extinde SO la mai multe operații abdominale presupune:  

• Cooperare interdisciplinară (ginecologi și chirurgi generaliști).  
• Antrenament minim, dar un flux de lucru clar în sala de operație.  
• Cadru de rambursare care să acopere costul suplimentar.  

Informații cheie pentru pacientă: necesitatea clarificării dorinței de fertilitate și explicarea beneficiilor contra posibilelor riscuri (de ex. scăderea reziduală a alimentării sangvine ovariene, nesemnificativă dacă tehnica e corectă).  
Rezultatele sunt robuste, însă depind de:  

• Gradul real de protecție a SO împotriva cancerului ovarian.  
• Timpul până la instalarea efectului (se consideră ≈5 ani).  
• Costurile reale ale terapiei oncologice și ale perioadei post-operatorii.

Concluzii

Strategiile de salpingectomie oportunistă pot preveni o proporție semnificativă de cazuri de cancer ovarian și aduc economii nete pentru sistemul de sănătate, în special când se aplică la orice intervenție abdominală indicată la femeile cu familie deja constituită. Astfel, implementarea extensivă a SO, implicând medici chirurgi și ginecologi, devine o soluție fezabilă și benefică atât din perspectiva clinică, cât și economică. Este însă esențial ca autoritățile și asigurătorii să elaboreze un cadru financiar adecvat și să asigure consilierea standardizată a pacientelor înaintea oricărei operații abdominale eligibile.