O „amprentă” imună dezvăluie calea către un tratament mai bun al bolilor autoimune

Bolile autoimune sunt din ce în ce mai frecvente și apar atunci când sistemul nostru imun, deși orientat în mod normal spre agresiunile provenite din mediul extern, se orientează patologic și către propriile noastre celule, distrugându-le. Întrucât sunt incurabile și necesită administrarea unei terapii pe tot parcursul vieții, a identifica un tratament care este eficient pentru fiecare pacient în parte a reprezentat de foarte mulți ani scopul multor cercetări.
Recent, o echipă de cercetători proveniți din orașe precum Sydney, Hobart, Melbourne, Brisbane și San Francisco, au dezvoltat o metodă de identificare a tuturor genelor unui individ care au determinat apariția unei boli autoimune. Studiul de față este cel mai mare studiu realizat în acest domeniu de cercetare.

Imunologia drept știință a apărut relativ recent, existând multe informații lipsă și detalii care să pună cap la cap tot ce a fost descoperit până în acest moment. Cu toate că au fost dezvoltate diverse metode de tratament pentru bolile autoimune, unele medicamente au efecte mult mai benefice în cazul unor pacienți decât în cazul altora, chiar dacă este vorba despre aceeași boală autoimună. Echipa de cercetători și-a propus să creeze un sistem de analizare a profilului genomic pentru fiecare boală autoimună în parte, deschizând calea către noi medicamente în viitor și către practicarea medicinii personalizate.

Profesorul Joseph Powell, autor principal al studiului și membru în cadrul Institutului Garvan de Cercetare Medicală, a afirmat: „Am analizat profilul genomic a peste un milion de celule, de la 1.000 de oameni, pentru a identifica o amprentă care leagă markerii genetici de boli precum scleroza multiplă, artrita reumatoidă, lupusul, diabetul zaharat de tip 1, spondilita, boala inflamatorie intestinală și boala Crohn. Am reușit să facem acest lucru folosind secvențierea genetică a unei singure celule, o nouă tehnologie care ne permite să detectăm modificări subtile în celulele individuale.”

Profesorul Alex Hewitt, autor principal și cercetător clinician la Institutul Menzies pentru Cercetări Medicale din cadrul Universității din Tasmania, a adăugat: „Datele noastre oferă, de asemenea, o nouă cale de restrângere a potențialelor ținte pentru agenții farmacologici. Potențialele efecte pozitive asupra sănătății și chiar și asupra economiei ale acestei cercetări sunt enorme. „Cea mai importantă posibilitate apărută din această muncă va fi identificarea țintelor terapeutice și definirea sub-populațiilor de boli imune, informații care pot apoi îmbunătăți semnificativ studiile clinice pentru a evalua eficacitatea medicamentelor.”

Datorită succesului acestui studiu, un alt experiment este deja în curs de desfășurare la Sydney pe această temă, dar de această dată fiind implicați pacienți cu boala Crohn. Studiul are drept scop identificarea de gene și de noi tratamente vor putea funcționa pentru anumiți pacienți. Astfel de abordări individuale prezintă o imagine mult mai clară asupra modului în care o boală autoimună apare față de studiile anterioare, în cadrul cărora au fost analizare numeroase tipuri de celulele, combinate într-o singură probă de sânge. Profesorul Joseph Powell a adăugat: „Lucrăm la un studiu al bolii Crohn în colaborare cu Spitalul St. George, care va determina modul în care genotipul imun al pacientului afectează răspunsul lor la diferite tratamente. Căutăm să inițiem alte noi studii pentru o serie de boli autoimune.”

sursa: Science Daily
foto: Dr José Alquicira-Hernández, Dr Seyhan Yazar and Professor Joseph Powell