Noi informații despre răspunsul imun la gripă

Cercetările efectuate de către oamenii de știință de la Facultatea de Medicină a Universității din Minnesota oferă noi informații despre modul în care organismul se poate proteja de imunopatologie în timpul gripei.
Din punct de vedere biologic, imunopatologia face referire la daunele cauzate organismului de propriul său răspuns imun, în urma contractării unui agent patogen infecțios. Deteriorările sistemului imunitar reprezintă principalul motiv pentru care pacienții cu gripă ajung să sufere complicații severe, care pot determina inclusiv decesul.

În fiecare an, milioane de persoane de pe întreg globul ajung în unitățile intraspitalicești cu simptome de gripă. Majoritatea persoanelor diagnosticate cu gripă se recuperează în aproximativ două săptămâni, sistemul imunitar reușind să stopeze replicarea virusului în acest interval de timp. În mod normal, la finalul perioadei de recuperare nu vor mai exista simptome de gripă, organismul fiind complet curățat. Conform teoriei tradiționale, eliminarea virusului din organism se realizează prin uciderea de către sistemul imunitar a tuturor celulelor infectate mediate de celulele T citotoxice, denumite și limfocite T. Rolul principal al limfocitelor T este acela de a distruge celulele infectate cu viruși.

În urmă cu câțiva ani, Ryan Langlois, profesor asistent de Microbiologie și Imunologie, autor principal al cercetării actuale, a conceput genetic un virus gripal care a putut marca permanent celulele infectate. Virusul conceput de acesta a demonstrat faptul că există posibilitatea ca unele celule infectate să nu fie ucide de limfocitele T. Noul studiu al lui Ryan Langlois, publicat recent în PLOS Pathogens, examinează celulele infectate din plămânii unui model de șoarece de laborator, ce nu au fost distruse de limfocitele T. Echipa de cercetători condusă de Ryan Langlois a descoperit că celulele infectate anterior sunt capabile să șteargă virusul suficient de repede, astfel încât să nu rămână resturi de virus. În schimb, celulele infectate ce nu au fost văzute de către limfocitele T, au reușit să rămână în plămâni, reaprovizionându-se într-un ritm alert, comparativ cu celulele neinfectate.

sursa: Science Daily