Riscul de rezistență antimicrobiană variază în funcție de sex și vârstă

Un studiu observațional recent publicat în PLOS Medicine investighează prevalența rezistenței la antimicrobiene (RAM) în infecțiile de sânge în 29 de țări europene, analizând datele în funcție de vârstă și sex. Cercetarea subliniază că RAM reprezintă o prioritate globală de sănătate publică și explorează modul în care schimbările demografice globale influențează dinamica infecțiilor rezistente la medicamente (DRI).
Datele au fost colectate de la European Antimicrobial Resistance Surveillance Network (EARS-Net) pentru perioada 2015-2019 și analizate în funcție de vârstă și sex, folosind definițiile subregiunilor ONU. Studiul a identificat modele neuniforme de prevalență a rezistenței în funcție de vârstă și sex la nivelul Europei, arătând variații substanțiale între și în interiorul țărilor. Această variație sugerează că factorii culturali joacă un rol important, iar diferențele între bacterii în ceea ce privește istoria naturală și căile de infecție sunt esențiale pentru înțelegerea RAM.

Rezultatele studiului au arătat diferențe clare în incidența infecțiilor de sânge pe baza vârstei și sexului, bărbații având o incidență mai mare a infecțiilor după vârsta de 35 de ani, în afara infecțiilor cu E. coli între vârstele de 15 și 40 de ani, unde femeile au avut o incidență mai mare. Modelele de rezistență la medicamente au variat substanțial la nivel național și subnațional, sugerând că structurile naționale de sănătate și diferențele culturale au un impact larg asupra modelor RAM pe baza vârstei și sexului.

Studiul a folosit modele de regresie logistică multinivel pentru a prezice probabilitatea ca un izolat să fie rezistent la antibiotice, luând în considerare vârsta și sexul. Aceste modele au arătat efecte substanțiale pentru cel puțin unul dintre termenii de vârstă, sex sau interacțiunea dintre vârstă și sex. Variabilitatea semnificativă a prevalenței rezistenței între și în cadrul țărilor indică necesitatea unei abordări locale detaliate a colectării datelor și a politicilor pentru a determina sursele locale ale RAM și a optimiza direcționarea intervențiilor.

În concluzie, analiza evidențiază interacțiunile semnificative ale vârstei și sexului cu RAM și subliniază necesitatea includerii acestor variabile în viitoarele studii și colectări de date pentru a îmbunătăți rezultatele de sănătate în contextul RAM. Studiul îndeamnă la cercetări suplimentare pentru a explora mecanismele din spatele tendințelor legate de vârstă și sex în RAM și subliniază importanța datelor la nivel individual, legate de îngrijirea primară și secundară, pentru a înțelege pe deplin dinamica RAM.

sursa: Science Daily