Mușchii ne ajuta să slăbim? Cât de mult?

Scăderea în greutate depinde de factori multipli, precum stilul de viață, controlul și consumul cantității de calorii ingerate și activitatea fizică exercitată de-a lungul zilei. Alți factori importanți care contribuie la menținerea, creșterea sau scăderea în greutate sunt reprezentați de factorii genetici și predispoziția spre acumularea masei adipoase dependentă de gen (femeile spre deosebire de bărbați prezintă un index al grăsimii corporale semnificativ mai mare) (1).

Procentul de masă musculară este, de asemenea, un element important. Astfel, rata metabolică bazală prezintă un nivel mai crescut în cazul asocierii unui procent de masă musculară mai mare. Cu toate acestea, rata metabolică bazală crescută nu asigură așa zis fenomenul de „slăbire”.

Metabolismul lent sau rapid?

Scăderea în greutate și respectiv creșterea sunt puternic influențate de bilanțul caloric. Din punct de vedere medical, nu este recunoscută expresia privind metabolism lent sau rapid (2).

Prin metabolism se înțelege complexitatea reacțiilor biochimice ale organismului, prin intermediul cărora pot fi desamblate macromolecule (catabolism) sau asamblate, vorbindu-se de anabolism.

Metabolismul bazal prin definiție reprezintă totalitatea energiei consumate necesare organismului pentru a supraviețui, implicând funcțiile metabolice vitale precum, respirația, circulația sanguină, digestia, activitatea sistemului nervos.

Metabolismul este influențat în proporție de 10% de acțiunea dinamică specifică alimentelor și anume, cantitatea calorică consumată prin digestie și cea asimilată prin alimentație. Așadar, abordarea unei diete care implică reducerea cu 30-50% a caloriilor, va determina scăderea metabolismului cu aproximativ 3-5% (2).

În timp, eficacitatea enzimatică (amilaze, proteaze, lipaze) va crește și implicit, creștere absorbția macronutrienților care au drept consecință creșterea caloriilor asimilate din alimente (2), fenomen care predispune la creșterea în greutate.

Țesutul adipos al organismului

Masa adipoasă deține funcții importante la nivelul organismului: asigură protecția organelor interne, contribuie la absorbția vitaminelor și înmagazinează energia necesară utilizării ulterioare (3).

Importanța masei musculare

Musculatura e cea care conferă forță și deține putere asupra arderii calorice.

Masa musculară reprezintă 40% din greutatea corpului și 18-20% din metabolismul bazal. Trebuie luat în considerare că aceste procente variază considerabil de la un individ atletic la unul sedentar.

În cadrul populației generale, ținând cont că metabolismul bazal reprezintă 60% din consumul caloric zilnic și 40% din greutatea corporală e reprezentată de masă musculară, iar consumul zilnic caloric prin alimentație e înregistrat în jurul valorii de 2000 de kcal, poate fi calculat consumul caloric al masei musculare/kg, pe zi. Exemplu: un individ cu greutatea de 70 kg, din care 28 kg masă musculară (70x40%) prezintă un consum caloric al metabolismului bazal de 1200 kcal (60% din 2000 kcal) și un consum caloric al masei musculare totale de 240 kcal (20% din 1200 kcal), reprezentând 8,7 kcal/kg masă musculară/zi.

Așadar, antrenând și tonifiind musculatura, aceasta poate ajuta din punct de vedere metabolic, însă nu prezintă un efect de creștere a metabolismului în sine (2).

Implementarea unei diete și a unui program de exercițiu fizic care vizează hipertrofia si tonifierea musculaturii este individual și depinde de obiectivul dorit (3).

Relația dintre scăderea în greutate și creșterea masei musculare

Aceasta reprezintă unul dintre cele mai puțin înțelese concepte. Este recunoscut că pentru a reduce masa adipoasă, construirea masei musculare, poate fi de un real ajutor. Trebuie luată în considerare ideea conform căreia inițierea unui antrenament fizic de tip aerobic poate conduce, într-o primă fază, la scădere în greutate, iar ulterior, odată introdus antrenamentul care vizează creșterea rezistenței și a masei musculare determină creșterea în greutate. Astfel, țesutul adipos în exces poate fi înlocuit cu țesut muscular (exemplu: o persoană sedentară cu greutatea de 70 kg nu deține același procent de masă musculară și respectiv, masă de țesut adipos, cu un atlet).

Beneficiul maxim este astfel, obținut prin intermediul exercițiilor fizice, în sine, care determină creșterea masei musculare. Antrenamentul fizic care conduce la construirea masei musculare reprezintă unul dintre elementele principale din totalitatea factorilor care contribuie la atingerea unei valori corespunzătoare a greutății corporale. Indicele de masă corporală prezintă valori normale situate între 18,5 și 24,99. Supraponderabilitatea este definită de valorile indexului de 25-29,99, iar obezitatea depășește valoarea de 30.