Modul în care organismele umane s-au adaptat la coronavirusuri, studiat de cercetători

Pentru a înțelege mai bine modul în care oamenii s-au adaptat la focarele istorice de coronavirus, o echipă internațională de cercetători de la Universitatea din Adelaide și Universitatea din Arizona a analizat genomul a peste 2. 500 de oameni din 26 de populații din întreaga lume.

Într-o lucrare publicată în Current Biology, cercetătorii au folosit metode de calcul de ultimă oră pentru a descoperi urmele genetice de adaptare la coronavirusuri, familia de viruși responsabili de trei focare majore în ultimii 20 de ani, inclusiv pandemia în curs de desfășurare. „Genomurile umane moderne conțin informații evolutive care datează de sute de mii de ani. Cu toate acestea, doar în ultimele decenii geneticienii au învățat cum să decodeze informațiile extinse capturate în genomurile noastre. Genomul uman include adaptări fiziologice și imunologice care au permis oamenilor să supraviețuiască noilor amenințări, inclusiv virușilor”, a spus autorul principal al studiului, Yassine Souilmi, de la Universitatea din Adelaide.

În cadrul cercetării, oamenii de știință au descoperit semne de adaptare la 42 de gene umane diferite care codifică proteinele care interacționează viral (prescurtat VIP, sunt proteine care interacționează cu celulele gazdă, în timpul infectării virale). „Am găsit semnale VIP în cinci populații din Asia de Est și sugerăm că strămoșii moderni din Asia de Est au fost expuși pentru prima dată la coronavirusuri cu peste 20. 000 de ani în urmă”, a spus dr. Souilmi. Am descoperit că cei 42 de VIP sunt activi în primul rând în plămâni - țesutul cel mai afectat de coronavirusuri - și au confirmat că interacționează direct cu virusul care stă la baza pandemiei actuale.

Alte studii independente au arătat că mutațiile genelor VIP pot media sensibilitatea la coronavirus și, de asemenea, severitatea simptomelor COVID-19. „Interacțiunile noastre anterioare cu viruși au lăsat semnale genetice revelatoare pe care le putem folosi pentru a identifica genele care influențează infecția și bolile la populațiile moderne și pot informa eforturile de reutilizare a medicamentelor și dezvoltarea de noi tratamente”, a declarat co-autorul Dr. Ray Tobler, de la Școala de Științe Biologice a Universității din Adelaide.