Mit: Dieta vegetariană scade riscul de cancer

PARȚIAL ADEVĂRAT

În ciuda eforturilor care se fac pentru identificarea cauzelor, tratamentului și modalităților de prevenție ale cancerului, această maladie rămâne din păcate una dintre principalele cauze ale mortalității la nivel global.

Încă de la începutul anilor 1970 s-a presupus că modul de alimentație ar influența apariția și evoluția cancerului, după ce studii epidemiologice realizate în mai multe state au indicat o asociere între aportul de fibre din alimentație și incidența cancerului de colon. Mai exact, s-a observat că populațiile care consumau alimente bogate în fibre (în țările neindustrializate) se confruntau cu mai puține cazuri de cancer colorectal decât cele cu o alimentație bazată pe produse de proveniență animală (S.U.A. și statele occidentale). (1)

Odată cu popularizarea dietelor vegetariene și a studiilor tot mai numeroase care au indicat efectele negative ale consumului de carne pentru organism, a început să fie vehiculată ideea că adoptarea unei diete vegetariene ne-ar proteja de cancer. Dieta vegetariană constă în eliminarea din alimentație a produselor pe bază de carne și/sau de proveniență animală, respectiv pește. Rămâne însă de văzut cât de mult scade incidența cancerului în aceste condiții, având în vedere că nici cercetătorii nu au încă un răspuns definitiv.

În 2007 a fost publicat cel de-al doilea raport al Institutului American de Cercetare a Cancerului (AICR), realizat de un panel de experți și care a constat în analiza celor mai importante studii privind alimentația și prevenția cancerului. În continuare vom analiza cele două aspecte principale specifice dietei vegetariene (consumul de alimente vegetale și eliminarea cărnii) în relație cu incidența cancerului, luân în calcul concluziile acestui raport. (3)

Consumul de produse vegetale și cancerul

S-a observat că:

• Nu există un efect protector cert al consumului de cereale, rădăcinoase sau tuberculi ale plantelor împotriva cancerului. În schimb fibrele alimentare pe care le conțin cerealele, fructele și legumele probabil că protejează împotriva cancerului colorectal și au un efect posibil împotriva cancerului esofagian (dar rezultatele sunt limitate în acest caz din urmă).
• Dovezile sunt convingătoare în privința alimentelor contaminate cu aflatoxină drept cauză a cancerului de ficat.
• În ceea ce privește fructele și legumele, concluziile experților sunt sumarizate în acest tabel:

Credibilitatea/ forța rezultatelor	Scăderea riscului		Creșterea riscului
	Aliment	Tip de cancer	Aliment	Tip de cancer
Convingătoare	---	---	---	---
Probabile	Legume cu conținut scăzut de carbohidrați	Bucal (oral), faringian, laringian, esofagian, de stomac
	Legume din familia Allium	De stomac
	Usturoi	Colorectal
	Fructe	Bucal (oral), faringian, laringian, esofagian, pulmonar, de stomac
	Alimente care conțin acid folic	Pancreatic
	Alimente care conțin carotenoizi	Bucal (oral), faringian, laringian, pulmonar,
	Alimente care conțin beta-caroten	Esofagian
	Alimente care conțin licopen	De prostată
	Alimente care conțin vitamina C	Esofagian
	Alimente care conțin seleniu	De prostată
Limitate	Legume cu conținut scăzut de carbohidrați	Nazofaringian, pulmonar, colorectal, ovarian, endometrian	Chilli	De stomac
	Morcovi	Cervical
	Fructe	Nazofaringian, pancreatic, de ficat, colorectal
	Leguminoase (inclusiv soia)	De stomac, de prostată
	Alimente care conțin acid folic	Esofagian, colorectal
	Alimente care conțin piridoxină	Esofagian
	Alimente care conțin vitamina E	Esofagian, de prostată
	Alimente care conțin seleniu	Pulmonar, de stomac, colorectal
	Alimente care conțin chercetină	Pulmonar
Efecte improbabile	Alimente care conțin betacaroten: cancer de prostată, cancer de piele (cu excepția melanomului)

Sursa: Raportul Institutului American de Cercetare a Cancerului (AICR) – 2007 (3)

Lipsa fructelor și legumelor din alimentație sau un aport prea scăzut constituie un factor de risc pentru apariția cancerului.

Fructele, legumele și cerealele conțin fibre alimentare care protejează sistemul digestiv împotriva bolilor. Deși nu se știe exact cum funcționează acest mecanism, au fost propuse mai multe posibile explicații:

 

• fibrele protejează mucoasa colonului, împiedicând dezvoltarea de celule canceroase;
• fibrele influențează consistența și rapiditatea de eliminare a scaunelor, ceea ce previne constipația și scade timpul petrecut de substanțele cu potențial carcinogen în colon. (5)

În raportul AICR (2007) menționat mai sus se vorbește și despre un posibil efect protector indirect al fibrelor alimentare împotriva cancerului colorectal și esofagian, datorită densității energetice mici. (3)

Consumul de carne și cancerul

În ceea ce privește consumul de carne, pește și produse de origine animală, rezultatele meta-analizelor panelului de experți au indicat următoarele riscuri:

Credibilitatea/ forța rezultatelor	Scăderea riscului		Creșterea riscului
	Aliment	Tip de cancer	Aliment	Tip de cancer
Convingătoare			Carne roșie	Colorectal
			Carne procesată	Colorectal
Probabile			Pește sărat în stil cantonez	Nasofaringian
Limitate/ sugestive	Pește	Colorectal	Carne roșie	Esofagian, pulmonar, pancreatic, endometrial
	Alimente care conțin vitamina D	Colorectal	Carne procesată	Esofagian, pulmonar, de stomac, de prostată
			Alimente care conțin fier	Colorectal
			Alimente afumate	De stomac
			Produse animale pregătite la grătar	De stomac
Efecte improbabile	Nu a fost identificate.

Sursa: Raportul Institutului American de Cercetare a Cancerului (AICR) – 2007 (3)

Rezultatele studiilor sunt deci suficient de puternice pentru a indica faptul că un consum de carne roșie (porc, vită, oaie) și carne procesată pot constitui o cauză pentru cancerul colorectal. În ceea ce privește alte tipuri de cancer (esofagian, pulmonar, pancreatic, endometrial, de stomac, de prostată) dovezile sunt insuficiente pentru a afirma că un consum de carne (procesată) le-ar produce. (3)

Dieta vegetariană și cancerul

Cel mai recent studiu privind relația dintre dieta vegetariană și incidența cancerului colorectal a fost publicat în mai 2015 în jurnalul științific JAMA Internal Medicine. 77 659 de participanți americani au răspuns la chestionare privind obiceiurile alimentare și frecvența cu care consumau anumite alimente, în perioada 2002 - 2007. În funcție de acestea, dieta participanților se încadra în una dintre următoarele categorii:

• dieta vegană;
• dieta ovo-lacto-vegetariană;
• dieta pesco-vegetariană;
• dieta semivegetariană;
• dieta non-vegetariană.

Analizând stilul alimentar și incidența cancerului colorectal, s-a observat că numărul de cazuri de cancer era mai mare la participanții cu o dietă non-vegetariană comparativ cu cei cu o dietă vegetariană, din această categorie riscul cel mai scăzut avându-l persoanele cu alimentația pesco-vegetariană. (6)

Câteva explicații pe care cercetătorii de la Universitatea din Harvard le aduc în privința posibilului efect al dietei vegetariene de protecție împotriva cancerului colorectal sunt:

 

• scăderea insulinei și a factorilor de creștere insulin-like, hormoni care sunt asociați cu cancerul colorectal;
• prezența unor substanțe în carnea roșie care încurajează dezvoltarea cancerului colorectal;
• surplusul de nutrienți (acid folic, calciu, fibre) pe care îl oferă consumul mai mare de alimente vegetale, care ar putea proteja organismul de acest tip de cancer. (7)

O meta-analiză (2010) a studiilor privind scăderea riscului de cancer la vegetarieni a relevat faptul că s-au realizat puține studii prospective care să analizeze relația dintre dieta vegetariană și scăderea incidenței totale a cancerului. În general, rezultatele acestora indică un efect modest al dietelor care exclud carnea asupra protecției împotriva cancerului (o reducere între 10%-20%). (8)

Rezultatele cele mai credibile, consideră autorii meta-analizei, sunt cele ale unui studiu prospectiv din 2009, realizat pe 61 566 de britanici (vegetarieni și non-vegetarieni), care au fost împărțiți în 3 grupuri:

• consumatori de carne;
• consumatori de pește cu excluderea cărnii;
• vegetarieni.

După o perioadă de aproximativ 12 ani, s-a observat că incidența totală a cancerului era semnificativ mai mică la vegetarieni și la consumatorii de pește comparativ cu participanții a căror alimentație includea carne. Rezultatele sunt doar descriptive, autorii consideră că sunt necesare analize mult mai aprofundate pentru fiecare tip de cancer, pentru a identifica și alți posibili factori care pot interveni în această ecuație. (9)

Concluzii

Importanta alimentației este de necontestat pentru starea de sănătate, inclusiv împotriva cancerului. În ceea ce privește legătura dintre dieta vegetariană și apariția cancerului trebuie să luăm în calcul câteva aspecte:

• Renunțarea la carne ca metodă de protecție împotriva cancerului ar putea da rezultate doar în cazul celui colorectal. Nu s-a dovedit în urma cercetării de până acum că o alimentație din care am exclus carnea (roșie/procesată) ne-ar feri organismul de toate tipurile de cancer!
• Nu trebuie să pierdem din vedere ceilalți factori de risc ai cancerului (fumatul, expunerea la raze ultraviolete) și să considerăm că urmarea unei diete vegetariene ne protejează complet de această maladie.
• Nici chiar în cazul cancerului colorectal excluderera cărnii din meniu nu oferă o garanție a protecției, mai ales dacă acest obicei alimentar nu este susținut de renunțarea la fumat, consumul moderat de alcool, sport regulat etc.
• Cerealele și alunele (care se pot consuma în dieta vegetariană) sunt alimentele cel mai frecvent infestate cu aflatoxină, substanța toxică ce afectează ficatul și duce la cancer la acest nivel.

Conform Societății Americane a Cancerului, deocamdată nu este suficient de clar dacă dieta vegetariană are mai multe beneficii împotriva cancerului decât o alimentație care include și cantități  mici de produse de origine animală. Studii viitoare vor clarifica probabil acest aspect. (10)