Micsorare sani - tehnici, avantaje si dezavantaje ale operatiei de mamoreductie

Mamoplastia de reductie sau micsorarea sanilor realizeaza reducerea si ridicarea sanului hipertrofic si cazut, pentru o oferi un aspect natural si estetic sanilor.

Sanii voluminosi, fie din motive de constitutie, factori genetici sau din cauza unor modificari hormonale, devin cu timpul o povara pentru organismul si psihicul femeii. Apare din acest motiv o serie intreaga de neajunsuri ce afecteaza desfasurarea activitatilor zilnice: migrene, dureri de coloana, dureri de gat, eroziuni tegumentare, atentie sporita nedorita, jena, retineri sociale, incapacitate de miscare lejera, comoda sau de practicare a unor sporturi.

De ce poate fi necesara micsorarea sanilor?

Problema sanilor hipertrofici se refera la dezvoltarea excesiva in volum a tesutului mamar, fara inmultirea celulelor acestuia, fie din cauza ingrasarii, ca urmare a alimentatiei nepotrivite, fie din cauze patologice, dar si genetice.

Volumul marit al sanilor se poate explica prin dezvoltarea excesive a tesutului glandular sau al celui adipos care se regasesete in mod normal la nivelul sanilor. O crestere in greutate si implicit a volumului de tesut adipos (chiar si la nivelul sanilor) produce intinderea si relaxarea ligamentelor care susutin glanda mamara, determinand aspectul cazut al sanului si estomparea formelor feminine. Scaderea in greutate determina un consum al rezervelor adipoase si astfel tegumentul (continatorul) isi pierde din continut, devine flacid, isi pierde proeminenta, iar pielea nu se contracta suficient pentru a se modela pe noua forma „scazuta” a sanului.

Solicitarea interventiei de micsorare a sanilor este bine sa se faca postpartum sau dupa o dieta alimentara de scadere in greutate, pentru a stabiliza activitatea hormonala a organismului si a elimina o parte din tesutul adipos in mod natural. Astfel, se previne o recurenta a fenomenului de ptoza mamara sau de marire a tesutului adipo-mamar (din cauza fluctuatiilor de greutate).

Conferirea unui aspect normal al sanului, in materie de forma si marime si in raport cu dimensiunile corporale si toracice poate sau nu sa fie posibila. Variabille tin in general de starea de sanatate a pacientei, de greutatea si fluctuatiile de greutate, de tonusul si elasticitatea pielii.

Conform standardelor medicale, un san ideal trebuie sa aiba o baza de aproximativ 14-16 cm (pentru cupa B) si intre 16-18 cm (pentru cupa C), sa se incadreze lateral in linia axilara anterioara, iar din punct de vedere volumetric, acesta nu trebuie sa depaseaza 350 cmc pentru cupa B si 500 cmc pentru cupa C. Pentru a stabili masura cupei trebuie sa faceti diferenta dintre circumferinta toracica (masurata la nivelul santului inframamar) si circumferinta toraco-mamara (masurata la nivelul mameloanelor). Cupa B va fi indicata de o diferenta de aproximativ 15 cm, iar cupa C de o diferenta de 19 cm.

Mamoplastia de reductie, alaturi de liposuctie, lipoaspiratie, abdominoplastie si /sau tratament de reechilibrare nutritionala pot oferi sentimentul de libertate de povara in viata cotidiana a ceea ce pentru unele femei reprezinta un ideal de frumusete si sexualitate.

In functie de gradul ptozei mamare, areola, complexul areolo-mamelonar, volumul sanului, excesul glandular si cel adipos, excesul tegumentar exista mai multe tehnici chirurgicale de micsorare a sanilor.  Tehnicile chirurgicale se aleg in functie de caracteristile distinctive ale pacientei ce doreste sa-si micsoreze sanii. In functie de fiecare caz in parte, aceste caracteristici favorizeaza sau defavorizeaza abordarea diferitor tehnici.

Atunci cand vine vorba de alegerea tehnicii chirurgicale de reducere a volumului mamar trebuie avute in vedere doua aspecte principale:

• modelul/ tiparul de incizie / excizie folosit pentru a oferi acces medicului la parenchimul mamar (tesut moale, spongios, bogat vascularizat) ce trebuie indepartat; tipul inciziei descrie astfel si locatia si lungimea inciziei, precum si a cicatricii finale
• modelarea tesutului/ pediculului restant (partea ingusta care contine artera, vena, nervul, care serveste ca suport sau care leaga organe) dupa finalizarea exciziei; pediculul ales trebuie sa aiba rezerve vasculare si nervoase, iar alegerea sa este extrem de importanta pentru forma finala a sanului

Tehnici chirurgicale de micsorare a sanilor

In functie de volumul mamar, si reductia mamara (micsorarea sanilor) se poate efectua cu pastrarea areolei pe un pedicul tisular integru (evitand pierderea sensibilitatii complexului areolo-mamelonar) sau fara pastrarea acesteia (detasarea si transferul ca grefa libera, in cazul sanilor foarte mari). Extirparea glandulara si de tesut se face din partea inferioara a sanului.

Tehnicile de mobilizare a areolei pe un pedicul superior, medial, inferior lasa cicatrici permanente, in jurul areolei si in santul submamar, insa se mai estompeaza usor in timp. Pentru sanii ce necesita o rezectie de volum mica spre medie, se poate folosi o tehnica ce lasa o cicatrice mai redusa (incizia verticala sau in L).

Tehnica „traditionala” de reductie a sanilor

Informatii generale

• este o metoda foarte eficienta de micsorare a sanilor – in special pentru femeile care au un exces de tesut glandular mai mare decat cel adipos (cum este in cazul femeilor foarte slabe, al celor cu un tesut mamar extrem de dens si al celor ajunse la menopauza)
• este cea mai frecventa tehnica utilizata pentru micsorarea sanilor
• tehnica prezinta extrem de multe avantaje pentru femeile cu un volum foarte mare al sanilor, deoarece permite excizia unui volum mai mare de tesut mamar si tegument
• este cea mai invaziva dintre tehnicile de reductie mamara

Locatia inciziilor

• inciziile urmeaza tiparul unei ancore, a unui T inversat ce incercuieste areola
• inciziile sunt dispuse periareolar, se extind descendent pana in santul submamar si urmeaza curba pliului natural al sanului
• dimensiunea cicatricei orizontale este redusa pentru a evita ingrosarile si pliurile tegumentare

Excesul de tesuturi va fi indepartat, iar complexul areolo-mamelonar va fi repozitionat mai sus (cu detasarea completa a acestuia si transferul ca grefa libera inspre polul superior al sanului).

Avantaje

• eliminarea excesului tisular se poate face atat vertical cat si orizontal – eficient in cazul femeilor cu sani foarte mare;
• permite o excizie de tesut mai mare decat in cazul altor metode chirurgicale de reductie mamara, maximizand astfel rezultatele finale;
• posibilitatea de rezectie a tesutului tegumentar ofera un aspect mai neted, natural sanului, incepand cu prima luna dupa interventie (comparativ cu tehnica de incizie verticala ce ofera temporar un aspect neuniform si denivelat sanului – datorita incapacitatii pielii de a se contracta suficient).

Dezavantaje

• cicatrici mai extinse
• risc ridicat de pierdere a sensibilitatii si a abilitatii de a alapta datorita detasarii complete a complexului areolo- mamelonar
• exista un risc estetic de aparenta patratoasa (cu o baza lata si un aspect plat) al sanilor datorita gradului de ptoza ridicat si volumului mare de tesut excizat

Tehnica de reductie a sanilor cu incizie verticala

Informatii generale

• cunoscuta si ca tehnica cu cicatrice scurta, ofera o forma mai naturala si mai putine cicatrici decat metoda traditionala de reductie mamara
• reprezinta o alternativa destul de populara a metodei clasice, traditionale, in special pentru femeile care necesita o excizie moderata de tesut (pentru sanii moderat spre mari)
• desi riscul exista, ofera o sansa in plus femeilor care doresc sa mai alapteze si dupa operatia de micsorare a sanilor (pastrarea abilitatii tine de o serie de factori ce tin de anatomia pacientei)
• aceasta tehnica nu implica si excizia excesului tegumentar (acesta fiind repozitionat si repliat pentru sutura), de aceea un tonus si o elasticitate buna a pielii sunt premisi esentiale in abordarea acestei metode.

Locatia inciziilor

• incizia se extinde de la nivelul areolei in jos, catre santul submamar, avand tiparul unei „acadele”
• cicatricile sunt minime - periareolar si vertical

Volumul sanilor este redus in special prin rezectia laterala si inferioara a tesuturilor, lasand polul superior intact.

Avantaje

• este o metoda ce lasa mai putine cicatrici vizibile
• mai putin invaziva, presupunand o vatamare redusa a tesutului glandular
• timp operator redus, deci o cantitate de anestezic mai mica
• rezultate mai satisfacatoare din punct de vedere estetic: forma sanilor este mai plina, mai rotunda, ofera o proeminenta mai mare acestora (datorita colectarii tesuturilor restante in zona mediana)
• nu este necesara detasarea pediculului areolo-mamelonar; e pastrata intacta o mare parte din vasele sangvine si ductele lactifere
• rezultatele par sa fie mai satisfacatoare pe termen lung

Dezavantaje

• cicatricile sunt permanente
• aspect neuniform, cu denivelari in primele luni dupa interventie
• tipul de incizie ar putea sa nu permita rezectia unei cantitati suficiente de tesut pentru o remodelare corespunzatoare a sanilor
• cicatricea verticala ofera un aspect plisat pielii adiacente, efect ce se estompeaza in decursul primelor 3 luni postoperator

Ambele metode realizeaza un anumit efect de ridicare a sanilor (fara a efectua o operatie de lifting mamar) , insa o data cu trecerea timpului acestia au tendinta sa se „ decanteze”, iar ptoza mamara reapare prin intinderea pielii de la nivelului polului inferior.

Liposuctia  - tehnica de micsorare a sanilor fara cicatrice

Informatii generale

• liposuctia este o metoda frecvent utillizata in combinatiecu mamoplastia de redcutie, in special pentru remodelarea lateralelor sanilor, numai in cazul femeilor in care excesul de tesut adipos este mai mare decat glandular
• se foloseste foarte rar ca metoda propriu-zisa de reductie a sanilor
• pentru rezultate optime, se adreseaza femeilor cu sani moderati ca volum, cu putin tesut dens, un grad foarte redus de ptoza si un tonus bun al pielii
• este una dintre cele mai moderne metode de reductie a volumului adipos mamar
• ofera pacientelor posibilitatea de a-si imbunatati apectul fizic si sanatatea cu o cicatrizare minima, temporara
• este folosita cu precadere pentru a elimina excesul adipos de la nivelul sanilor, nu ca metoda de reducere a volumului acestora.

Locatia inciziilor - incizia este mica, pozitionata subaxilar sau la nivelul santului inframamar, pentru a permite canulei aparatului de liposcutie sa patrunda in straturile adipoase subcutanate

Avantaje

• formare minima a cicatricilor
• afecteaza doar tesutul adipos, lasand intact tesutul glandular si conjunctiv
• nu necesita rezectie tegumentara; se bazeaza pe contractia naturala si elaticitatea pielii
• riscul de pierdere a sensibilitatii si a abilitatii de alaptare sunt eliminate (nu are loc repozitionarea areolei si a mamelonului)
• aspectul sanlior este unul mult mai natural, cu rezultate bune pe termen lung
• timpul operator este redus, la fel ca si timpul de recuperare redus
• riscurile si posibilele complicatii sunt minime

Dezavantaje

• rezultatele nu sunt la fel de spectaculoase ca in cazul celorlalte tehnici
• afecteaza doar volumul sanilor, nu si forma acestora (nu aduce imbunatatiri formei)
• spre deosebire de celelalte tehnici, care ofera si un efect de lifting sanilor (datorita rezectiei excesului tegumentar si repozitionarea ascensionata a mamelonului), liposuctia nu ofera decat un efect minim de lifting, numai in cazul pielea detine o ampla elasticitate.

Liposuctia este folosita in mod obisnuit ca si metoda complementara excizie de tesut dens in tratarea ginecomastiei la barbati (dexvoltarea excesiva a glandelor mamare).

Tehnica de reductie a sanilor cu incizie orizontala

Locatia inciziilor
incizie periareolara si orizontala de-a lungul santului submamar

aceasta tehnica necesita aplicarea unei tehnici de alegere a pediculului asemanator metodei traditionale, fara incizia verticala

Avantaje - absenta cicatricilor vizibile la nivel central si al zonei periareolare.

Dezavantaje - riscul estetic al unei aspect „patratos” al sanilor.

Tehnica grefarii libere

Tehnica grefarii libere a complexului areolo-mamelonar

Aceasta tehnica este folosita in special pentru pacientele cu risc ridicat de ischemie (intrerupere a circulatiei sanguine intr-un tesut sau organ, din cauzaunui spasm arterial sau astuparii unui vas). Candiatele ideale sunt r femeile ce sufera de diabet, sunt fumatoare sau care necesita o rezectie tisulara masiva.
In cadrul acestei procedurim complexul areolo-mamelonar este complet detasat si relocat prin transfer de grefa libera intr-o pozitie ascensionata. In acest caz, mamelonul isi va pierde sensibilitatea, iar canalalele lactifere vor fi intrerupte.

Tehnica de mamoreductie periareolara

Mamoplastia de reductie periareolara este utilizata in cazul reducerilor mai putin extensive. Cicatricea se afla in jurul areolei mamare si poate prezenta in primele luni un aspect ingrosat.

Rezultatele operatiei de micsorare a sanilor

Mamopastia de reductie transforma sanii mari, moi, lasati, in sani adaptati dimensiunilor toracelui, ridicati si vizibil mai fermi. Rezultate specifice se obtin atunci cand de intervine si la nivelul areolei si mamelonului.

Tipul de tehnica chirugicala de remodelare a sanilor influenteaza rezultatele mamoreductiei. In timp ce tehnica traditionala ofera un aspect mai plat sanilor, largit in partea inferioara, formele obtinute in urma tehnicii ce foloseste incizia verticala sunt mult mai armonioase si mai naturale. Denivelarile aparute insa in urma abordarii acestei tehnici vor disparea in primele luni postoperatorii.

Daca va doriti un aspect neted si uniform obtinut intr-un timp mai scurt, puteti apela la tehnica verticala de incizionare. Tehnica minim invaziva de reductie mamara nu ofera rezultate atat de spectaculoase, insa nu lasa semne vizibile la nivelul sanilor.

Indiferent de tehnica folosita, problema sanilor prea mari si lasati poate fi recurenta, pe fondul cresterii in greutate, al unei sarcini sau al unui tratament de inlocuire hormonala.

Mamoplastia de reductie si cancerul mamar

Inainte de a realiza mamoplastia de reductie, este obligatoriu sa se efectueze o ecografie mamara (mamografie), mai ales daca este vorba de femei de peste 35 de ani, pentru a putea depista eventualii noduli cancerosi.

Studiile efectuate in timp au concluzinat ca femeile care au suferit o interventie de reductie mamara prezinta un risc mult mai mic de cancer mamar, comparativ cu cele care nu au avut o asfel de interventie, datorita reducerii volumului de tesut glandular ce prezinta risc de transformare maligna.

Alaptarea si mamoplastia de reductie

Gradul de risc al pierderii abilitatii de alaptare variaza in functie de tehnica utilizata pentru mamoreductie.

Metoda traditionala de reductie mamara prezinta cel mai ridicat risc de pierdere a acestei abilitati, si asta din cauza relocarii mamelonului (ductele lactifere sunt intrerupte in timpul interventiei).
Tehnica de reductie mamara cu incizie verticala creste insa sansele de a pastra intacte canalelele galactofore deoarece pediculul ce sustine mamelonul ramane conectat la acestea.

Astfel de riscuri pot fi complet evitate in cazul in care sanul are o consistenta preponderent adipoasa si medicul chirurg foloseste liposuctia ca metoda unica de reducere a volumului sanilor.

Atentie! Este recomandat sa va decideti asupra unei operatii de micsorare a sanilor dupa ce ati luat decizia de a nu mai ramane insarcinata, pentru a pastra rezultatele interventiei initiale. O noua crestere in greutate si un nou dezechilbru hormonal pot  anula efectele obtinute prin aceasta interventie.