Meditația poate influența microbiomul intestinal

Studiul comparativ publicat în revista General Psychiatry sugerează că meditația profundă practicată pe termen lung poate ajuta la reglementarea microbiomului intestinal și la reducerea riscului de probleme de sănătate fizică și mentală.
Microbii intestinali găsiți într-un grup de monahi budiști tibetani diferă substanțial de cei ai vecinilor lor laici și au fost legați de un risc mai scăzut de anxietate, depresie și boală cardiovasculară.

Cercetările arată că microbiomul intestinal poate afecta starea de spirit și comportamentul prin intermediul axului creier-intestin. Acest lucru include răspunsul imun al organismului, semnalizarea hormonilor, răspunsul la stres și nervul vag- principala componentă a sistemului nervos parasimpatic, care supervizează o varietate de funcții corporale esențiale.

Importanța grupului și a designului de probe constă în faptul că acești monahi tibetani meditativi pot servi ca reprezentanți ai unor meditații mai profunde. Deși numărul de probe este mic, acestea sunt rare din cauza locației geografice.

Meditația este tot mai des utilizată pentru a trata tulburările de sănătate mintală, cum ar fi depresia, anxietatea, abuzul de substanțe, stresul traumatic și tulburările alimentare, precum și durerea cronică.
Dar nu este clar dacă ar putea, de asemenea, să modifice compoziția microbiomului intestinal, spun cercetătorii.
În scopul de a afla, cercetătorii au analizat probe de materii fecale și sânge de la 37 de monahi budiști tibetani din trei temple și 19 rezidenți laici din zonele învecinate.

Meditația budistă tibetană provine din vechiul sistem medical indian cunoscut sub numele de Ayurveda și este o formă de antrenament psihologic, spun cercetătorii. Monahii din acest studiu au practicat-o cel puțin 2 ore pe zi timp de între 3 și 30 de ani.
Niciunul dintre participanți nu a folosit agenți care pot modifica volumul și diversitatea microbilor intestinali: antibiotice, probiotice, prebiotice sau medicamente antifungice în ultimele 3 luni. Ambele grupuri au fost potrivite din punct de vedere al vârstei, tensiunii arteriale, frecvenței cardiace și dietei.

Analiza probelor de materii fecale a relevat diferențe semnificative în diversitatea și volumul microbilor între monahi și vecinii lor laici.
Speciile Bacteroidetes și Firmicutes erau dominante în ambele grupuri, așa cum era de așteptat. Dar Bacteroidetes au fost semnificativ îmbogățite în probele de materii fecale ale monahilor (29% față de 4%), care conțineau, de asemenea, o cantitate abundentă de Prevotella (42% față de 6%) și un volum mare de Megamonas și Faecalibacterium.

"Colectiv, mai multe bacterii îmbogățite în grupul de meditație au fost asociate cu ameliorarea bolilor mentale, sugerând că meditația poate influența anumite bacterii care pot avea un rol în sănătatea mintală", scriu cercetătorii. Acestea includ speciile Prevotella, Bacteroidetes, Megamonas și Faecalibacterium, sugerează cercetările publicate anterior.

Cercetătorii au aplicat apoi o tehnică analitică avansată pentru a prezice care procese chimice ar putea fi influențate de microbi. Acest lucru a indicat că mai multe căi antiinflamatoare protectoare, în plus față de metabolism- conversia hranei în energie- au fost îmbunătățite la persoanele care meditau.

În final, analiza probelor de sânge a arătat că nivelurile de agenți asociați cu un risc crescut de boală cardiovasculară, inclusiv colesterolul total și apolipoproteina B, erau semnificativ mai scăzute la monahi decât la vecinii lor laici.

Studiul comparativ este observațional și numărul de participanți a fost mic, toți fiind bărbați și locuind la altitudine înaltă, ceea ce face dificilă tragerea de concluzii ferme sau generale.
Implicațiile pentru sănătate pot fi invocate doar din cercetările publicate anterior. Cu toate acestea, pe baza rezultatelor lor, cercetătorii sugerează că rolul meditației în ajutarea la prevenirea sau tratarea bolilor psihosomatice merită o cercetare suplimentară.