Meditația poate influența microbiomul intestinal
Studiul comparativ publicat în revista General Psychiatry sugerează că meditaÈ›ia profundă practicată pe termen lung poate ajuta la reglementarea microbiomului intestinal È™i la reducerea riscului de probleme de sănătate fizică È™i mentală.
Microbii intestinali găsiÈ›i într-un grup de monahi budiÈ™ti tibetani diferă substanÈ›ial de cei ai vecinilor lor laici È™i au fost legaÈ›i de un risc mai scăzut de anxietate, depresie È™i boală cardiovasculară.
Cercetările arată că microbiomul intestinal poate afecta starea de spirit și comportamentul prin intermediul axului creier-intestin. Acest lucru include răspunsul imun al organismului, semnalizarea hormonilor, răspunsul la stres și nervul vag- principala componentă a sistemului nervos parasimpatic, care supervizează o varietate de funcții corporale esențiale.
ImportanÈ›a grupului È™i a designului de probe constă în faptul că aceÈ™ti monahi tibetani meditativi pot servi ca reprezentanÈ›i ai unor meditaÈ›ii mai profunde. DeÈ™i numărul de probe este mic, acestea sunt rare din cauza locaÈ›iei geografice.
Meditația este tot mai des utilizată pentru a trata tulburările de sănătate mintală, cum ar fi depresia, anxietatea, abuzul de substanțe, stresul traumatic și tulburările alimentare, precum și durerea cronică.
Dar nu este clar dacă ar putea, de asemenea, să modifice compoziția microbiomului intestinal, spun cercetătorii.
În scopul de a afla, cercetătorii au analizat probe de materii fecale È™i sânge de la 37 de monahi budiÈ™ti tibetani din trei temple È™i 19 rezidenÈ›i laici din zonele învecinate.
MeditaÈ›ia budistă tibetană provine din vechiul sistem medical indian cunoscut sub numele de Ayurveda È™i este o formă de antrenament psihologic, spun cercetătorii. Monahii din acest studiu au practicat-o cel puÈ›in 2 ore pe zi timp de între 3 È™i 30 de ani.
Niciunul dintre participanÈ›i nu a folosit agenÈ›i care pot modifica volumul È™i diversitatea microbilor intestinali: antibiotice, probiotice, prebiotice sau medicamente antifungice în ultimele 3 luni. Ambele grupuri au fost potrivite din punct de vedere al vârstei, tensiunii arteriale, frecvenÈ›ei cardiace È™i dietei.
Analiza probelor de materii fecale a relevat diferenÈ›e semnificative în diversitatea È™i volumul microbilor între monahi È™i vecinii lor laici.
Speciile Bacteroidetes È™i Firmicutes erau dominante în ambele grupuri, aÈ™a cum era de aÈ™teptat. Dar Bacteroidetes au fost semnificativ îmbogățite în probele de materii fecale ale monahilor (29% față de 4%), care conÈ›ineau, de asemenea, o cantitate abundentă de Prevotella (42% față de 6%) È™i un volum mare de Megamonas È™i Faecalibacterium.
"Colectiv, mai multe bacterii îmbogățite în grupul de meditaÈ›ie au fost asociate cu ameliorarea bolilor mentale, sugerând că meditaÈ›ia poate influenÈ›a anumite bacterii care pot avea un rol în sănătatea mintală", scriu cercetătorii. Acestea includ speciile Prevotella, Bacteroidetes, Megamonas È™i Faecalibacterium, sugerează cercetările publicate anterior.
Cercetătorii au aplicat apoi o tehnică analitică avansată pentru a prezice care procese chimice ar putea fi influenÈ›ate de microbi. Acest lucru a indicat că mai multe căi antiinflamatoare protectoare, în plus față de metabolism- conversia hranei în energie- au fost îmbunătățite la persoanele care meditau.
În final, analiza probelor de sânge a arătat că nivelurile de agenÈ›i asociaÈ›i cu un risc crescut de boală cardiovasculară, inclusiv colesterolul total È™i apolipoproteina B, erau semnificativ mai scăzute la monahi decât la vecinii lor laici.
Studiul comparativ este observaÈ›ional È™i numărul de participanÈ›i a fost mic, toÈ›i fiind bărbaÈ›i È™i locuind la altitudine înaltă, ceea ce face dificilă tragerea de concluzii ferme sau generale.
ImplicaÈ›iile pentru sănătate pot fi invocate doar din cercetările publicate anterior. Cu toate acestea, pe baza rezultatelor lor, cercetătorii sugerează că rolul meditaÈ›iei în ajutarea la prevenirea sau tratarea bolilor psihosomatice merită o cercetare suplimentară.
Microbii intestinali găsiÈ›i într-un grup de monahi budiÈ™ti tibetani diferă substanÈ›ial de cei ai vecinilor lor laici È™i au fost legaÈ›i de un risc mai scăzut de anxietate, depresie È™i boală cardiovasculară.
Cercetările arată că microbiomul intestinal poate afecta starea de spirit și comportamentul prin intermediul axului creier-intestin. Acest lucru include răspunsul imun al organismului, semnalizarea hormonilor, răspunsul la stres și nervul vag- principala componentă a sistemului nervos parasimpatic, care supervizează o varietate de funcții corporale esențiale.
ImportanÈ›a grupului È™i a designului de probe constă în faptul că aceÈ™ti monahi tibetani meditativi pot servi ca reprezentanÈ›i ai unor meditaÈ›ii mai profunde. DeÈ™i numărul de probe este mic, acestea sunt rare din cauza locaÈ›iei geografice.
Meditația este tot mai des utilizată pentru a trata tulburările de sănătate mintală, cum ar fi depresia, anxietatea, abuzul de substanțe, stresul traumatic și tulburările alimentare, precum și durerea cronică.
Dar nu este clar dacă ar putea, de asemenea, să modifice compoziția microbiomului intestinal, spun cercetătorii.
În scopul de a afla, cercetătorii au analizat probe de materii fecale È™i sânge de la 37 de monahi budiÈ™ti tibetani din trei temple È™i 19 rezidenÈ›i laici din zonele învecinate.
MeditaÈ›ia budistă tibetană provine din vechiul sistem medical indian cunoscut sub numele de Ayurveda È™i este o formă de antrenament psihologic, spun cercetătorii. Monahii din acest studiu au practicat-o cel puÈ›in 2 ore pe zi timp de între 3 È™i 30 de ani.
Niciunul dintre participanÈ›i nu a folosit agenÈ›i care pot modifica volumul È™i diversitatea microbilor intestinali: antibiotice, probiotice, prebiotice sau medicamente antifungice în ultimele 3 luni. Ambele grupuri au fost potrivite din punct de vedere al vârstei, tensiunii arteriale, frecvenÈ›ei cardiace È™i dietei.
Analiza probelor de materii fecale a relevat diferenÈ›e semnificative în diversitatea È™i volumul microbilor între monahi È™i vecinii lor laici.
Speciile Bacteroidetes È™i Firmicutes erau dominante în ambele grupuri, aÈ™a cum era de aÈ™teptat. Dar Bacteroidetes au fost semnificativ îmbogățite în probele de materii fecale ale monahilor (29% față de 4%), care conÈ›ineau, de asemenea, o cantitate abundentă de Prevotella (42% față de 6%) È™i un volum mare de Megamonas È™i Faecalibacterium.
"Colectiv, mai multe bacterii îmbogățite în grupul de meditaÈ›ie au fost asociate cu ameliorarea bolilor mentale, sugerând că meditaÈ›ia poate influenÈ›a anumite bacterii care pot avea un rol în sănătatea mintală", scriu cercetătorii. Acestea includ speciile Prevotella, Bacteroidetes, Megamonas È™i Faecalibacterium, sugerează cercetările publicate anterior.
Cercetătorii au aplicat apoi o tehnică analitică avansată pentru a prezice care procese chimice ar putea fi influenÈ›ate de microbi. Acest lucru a indicat că mai multe căi antiinflamatoare protectoare, în plus față de metabolism- conversia hranei în energie- au fost îmbunătățite la persoanele care meditau.
În final, analiza probelor de sânge a arătat că nivelurile de agenÈ›i asociaÈ›i cu un risc crescut de boală cardiovasculară, inclusiv colesterolul total È™i apolipoproteina B, erau semnificativ mai scăzute la monahi decât la vecinii lor laici.
Studiul comparativ este observaÈ›ional È™i numărul de participanÈ›i a fost mic, toÈ›i fiind bărbaÈ›i È™i locuind la altitudine înaltă, ceea ce face dificilă tragerea de concluzii ferme sau generale.
ImplicaÈ›iile pentru sănătate pot fi invocate doar din cercetările publicate anterior. Cu toate acestea, pe baza rezultatelor lor, cercetătorii sugerează că rolul meditaÈ›iei în ajutarea la prevenirea sau tratarea bolilor psihosomatice merită o cercetare suplimentară.
Data actualizare: 17-01-2023 | creare: 17-01-2023 | Vizite: 386
Bibliografie
BMJSun, Y., et al. (2023)
Alteration of faecal microbiota balance related to long-term deep meditation.
General Psychiatry.
https://gpsych.bmj.com/content/36/1/e100893
©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Un erbicid comun poate promova inflamația intestinală
- Tulburările de somn în autism și ADHD au fost asociate cu deficiența de fier
- Prevalența singurătății în lume: România, a doua cea mai mare prevalență a singurătății în rândul tinerilor din Europa (dintre statele analizate)
- Un circuit cerebral promovează somnul în timpul zilei în perioadele caniculare
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Meditația ajuta in bolile psihice?
- Oboseală psihică, slabă putere de concentrare
- Cum se meditează corect și de ce e contraindicata medicatia in boli psihice?
- Meditatie simpla.Funcționează la voi?
- Va ajuta meditația simpla?